Solca, fostă "perlă a Bucovinei": Cum au eșuat planurile lui Mircea Lucescu și Gigi Becali de a construi o bază sportivă în localitatea cu cel mai ozonificat aer din România

Actualul selecționer al României și patronul FCSB au luat în calcul, în diferite etape ale carierei lor, să ridice centre de pregătire performante în micul oraș bucovinean. Teama legată de vechiul sanatoriu TBC din localitate a blocat însă investițiile, în ciuda sprijinului autorităților locale

București, 4 octombrie 2025 – Solca, al șaselea cel mai mic oraș din România cu doar 2.405 locuitori conform recensământului din 2021, ascunde o istorie fascinantă legată de fotbalul românesc. Mircea Lucescu și Gigi Becali au luat în calcul, în momente diferite ale carierei lor, să construiască baze de pregătire performante în această mică așezare bucovineană, situată între Suceava și Rădăuți, la poalele Obcinelor Mari.

Micul oraș, atestant documentar încă din 1418, a fost cândva o renumită stațiune balneoclimaterică în Imperiul Austro-Ungar, frecventată de turiști din întreaga Europă, inclusiv de împăratul Francisc I în 1817. Astăzi, Solca rămâne celebră pentru puritatea aerului său – deține cel mai înalt nivel de ozon atmosferic din România și al doilea din Europa – și pentru izvoarele de apă minerală cloruro-sodică care îi conferă proprietăți terapeutice excepționale.

Mircea Lucescu, primul care a sesizat potențialul locației

Actualul selecționer al României a descoperit zona în timpul primului său mandat pe banca echipei naționale (1981-1986), când făcea cantonamente cu reprezentativa la Câmpulung Moldovenesc, la aproximativ 30 de kilometri distanță. Puritatea aerului și condițiile naturale excepționale ale Solcăi l-au determinat pe "Il Luce" să exploreze posibilitatea construirii unui centru de pregătire în localitate.

"Lucescu mergea uneori cu naționala la Câmpulung Moldovenesc și-l încântase ideea să vină cu reprezentativa la Solca, dacă se făcea un centru de pregătire", explică Andrei Șulschi, 32 de ani, care conduce astăzi o mică școală de fotbal în oraș, Viitorul Solca.

Proiectul a fost repus pe tapet de Mircea Lucescu la începutul anului 1999, când prelua banca tehnică a Rapidului. Zaharia Galeș, fost viceprimar al Solcăi, declara în martie 1999 pentru Ziarul de Iași: "Mircea Lucescu a fost încântat de zonă și ne-a spus că, în colaborare cu Rapid, se poate amenaja o bază sportivă în vecinătatea stadionului nostru."

Planurile lui Gigi Becali după preluarea Stelei

După 2003, când a devenit proprietarul FCSB, Gigi Becali s-a orientat și el către un proiect similar la Solca, o idee care fusese înfiripată în cadrul clubului Steaua încă din anii '90. Autoritățile locale au oferit sprijin total pentru ambele inițiative.

"Noi vom ceda terenul și vom întocmi documentația necesară construirii hotelului. Și Steaua a cerut documentație din partea executivului pentru același motiv. Suntem dispuși să le punem la dispoziție 7 hectare de parc, să le facem măsurătorile necesare și studiile de specialitate", declara Zaharia Galeș în 1999.

"Este adevărat că, fiind considerat cel mai ozonificat loc din România, Solca le-a atras atenția lui Mircea Lucescu și Gigi Becali. Amândoi au fost aici să cerceteze zona. Eu sunt mai mic de vârstă, nu i-am văzut cu ochii mei, dar știu de la cei mai bătrâni că au existat discuții serioase cu ambii pentru a construi în oraș o bază sportivă performantă", confirmă Andrei Șulschi.

Vechiul sanatoriu TBC, piedica care a blocat investițiile

Niciuna dintre inițiativele lui Mircea Lucescu și Gigi Becali nu s-a concretizat, în ciuda suportului total din partea autorităților locale. Motivul principal: existența unui fost sanatoriu pentru tuberculoză în localitate, care a generat temeri legate de posibile riscuri medicale pentru sportivi.

"Le-a fost, probabil, frică de anumite boli, fiindcă altă explicație nu are nimeni", subliniază Andrei Șulschi, antrenorul de la Viitorul Solca.

Sanatoriul fusese înființat în 1876 de medicul evreu Hermann Poras, care a profitat de condițiile naturale excepționale ale localității pentru tratamentul celor cu afecțiuni pulmonare. În vecinătate, Poras a amenajat un imens parc, folosind brazi și molizi aduși special din Alpii elvețieni. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, stațiunea era supranumită "Perla Bucovinei" și era vizitată de numeroși turiști din Imperiul Austro-Ungar și Germania.

Activitatea lui Hermann Poras a fost continuată de fiul său, Josef, absolvent al școlii de medicină din Viena, care a condus afacerea până la Primul Război Mondial, când s-a întors definitiv la Viena. Ulterior, inclusiv în perioada comunistă, sanatoriul a funcționat sub diverse administrații, fiind transformat în spital orășenesc la începutul anilor 2000. În prezent, în clădirile fostului sanatoriu funcționează un cămin de bătrâni, în rețeaua Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cu probleme majore de finanțare.

Proprietățile terapeutice și istoricul stațiunii

Solca este o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici, precum și pentru persoanele care suferă de bronșită și catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic, Solca deținând primul loc în România și poziția secundă în Europa sub acest aspect.

Orașul este situat la o distanță de aproximativ 23 de kilometri de Rădăuți, 32 de kilometri de orașul Gura Humorului, 48 de kilometri de reședința județului Suceava și 464 de kilometri de București. Localitatea se află în apropierea celebrelor mănăstiri din nordul Moldovei – Moldovița și Sucevița – importante obiective turistice și de pelerinaj.

În Solca funcționează astăzi un modern centru SPA care utilizează izvoarele de apă sărată din localitate, legate de prezența subterană a unor depozite de sare. La 15 kilometri distanță se află celebra salină de la Cacica.

De asemenea, în oraș a funcționat o faimoasă fabrică de bere, inaugurată în 1810 și considerată una dintre cele mai vechi din România, care a fost degradată până la dispariție după căderea regimului comunist.

În localitate se află Mănăstirea Solca, ctitorită între 1612-1622 de domnitorul Moldovei Ștefan Tomșa al II-lea, monument istoric important al arhitecturii religioase medievale românești.

Fotbalul de astăzi la Solca: talent fără infrastructură

Andrei Șulschi a înființat în 2020 clubul Viitorul Solca și are înscriși peste 150 de copii recrutați din întreaga zonă, participând cu echipele la campionatele județene U11-U14.

"Suntem trei antrenori licențiați, pasionați de munca alături de cei tineri. Am dat deja copii la Botoșani, la Bacău, la Iași, puști care au participat și la selecții pentru națională. Avem foarte, foarte mulți copii talentați la țară, dar ne omoară lipsa infrastructurii", mărturisește Șulschi.

În prezent, la marginea stadionului din Solca mai există doar o mică tribună spartă, dezafectată, și două containere aduse temporar pe post de vestiare pentru copii.

"E un colț de rai aici! Nu e timpul pierdut dacă cineva va reconsidera proiectul unei baze sportive în Solca", conchide antrenorul, în timp ce arată peisajele spectaculoase din jurul terenului de fotbal, aflat la poalele Obcinei Mari, într-un decor natural absolut remarcabil.