Sectorul public român continuă să se micșoreze: Minus 3.956 de posturi în septembrie 2025

Datele Ministerului Finanțelor arată o scădere cu aproape 48.000 de posturi față de începutul anului, în contextul reformelor Guvernului Bolojan pentru reducerea cheltuielilor bugetare

1 decembrie 2025 – Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autorităților publice din România a continuat să scadă în septembrie 2025, ajungând la 1.264.845, cu 3.956 mai puține comparativ cu luna precedentă, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor și consultate de Agerpres.

Scăderea din septembrie reprezintă continuarea unei tendințe care se manifestă de la începutul anului. Raportat la ianuarie 2025, numărul posturilor ocupate a fost în septembrie mai mic cu 47.663 posturi – o reducere substanțială care reflectă eforturile guvernamentale de streamline a aparatului bugetar și de reducere a cheltuielilor cu personalul din sectorul public.

Distribuția pe sectoare: Administrația centrală, cel mai afectat segment

Peste 63% dintre posturile ocupate se aflau în administrația publică centrală, respectiv 798.365 de posturi (minus 3.464 față de august 2025). Dintre acestea, 585.281 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, care au înregistrat o scădere de 1.467 angajați comparativ cu august 2025.

Top 5 ministere după numărul de angajați

Ministerul Educației rămâne cel mai mare angajator din sectorul public central, cu 276.544 de posturi ocupate în septembrie, deși a înregistrat o reducere de 539 de posturi față de luna anterioară. Această cifră include nu doar personalul din sediul central al ministerului, ci și pe cel din întreaga rețea de școli și instituții educaționale din subordinea sa.

Ministerul Afacerilor Interne se situează pe locul doi cu 125.876 de posturi (minus 663 comparativ cu august), incluzând personalul Poliției, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și alte structuri de securitate internă.

Ministerul Apărării Naționale ocupă locul trei cu 76.034 de posturi (minus 40), o reducere modestă care reflectă probabil natura specifică a angajărilor în domeniul apărării, unde personalul militar și civil are un statut special.

Ministerul Finanțelor are 24.030 de angajați (minus 103), cifră care include și personalul ANAF și al celorlalte structuri fiscale și financiare din subordine.

Ministerul Sănătății completează top 5 cu 18.334 de posturi, fiind singurul dintre primele cinci ministere care a înregistrat o creștere minimă de un singur post față de august 2025.

Instituțiile cu finanțare mixtă și din venituri proprii

În instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.802 de posturi în septembrie (plus 17 comparativ cu august 2025), o creștere marginală care indică stabilitate în acest sector specific.

În cele subvenți

onate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj lucrau 43.288 de persoane (plus 119), indicând o ușoară extindere a programelor de ocupare și asistență socială.

Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în instituțiile finanțate integral din venituri proprii, unde erau 160.994 de posturi ocupate (minus 2.133) – cea mai mare scădere lunară dintre toate categoriile. Această categorie include agenții, regii autonome și alte entități publice care își generează propriile venituri din activitatea comercială sau din prestări de servicii.

Administrația publică locală: Reduceri mai moderate

În administrația publică locală lucrau, în septembrie 2025, 466.480 de persoane (minus 492 comparativ cu august 2025), o scădere relativ modestă care sugerează că impactul reformelor guvernamentale s-a resimțit mai puțin la nivel local decât la nivel central.

Din acest total:

• 285.720 de posturi erau în instituții finanțate integral din bugetele locale (minus 450)

• 180.760 de posturi în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (minus 42)

Reducerile mai mici la nivel local pot fi explicate prin natura esențială a multor servicii publice locale – salubritate, transport public, poliție locală, servicii sociale – care nu pot fi reduse dramatic fără a afecta direct calitatea vieții cetățenilor.

Contextul reformei: Planurile Guvernului Bolojan

Datele din septembrie trebuie privite în contextul mai larg al reformei administrației publice promovate de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, care a preluat mandatul în vara anului 2025.

În septembrie 2025, Guvernul Bolojan a anunțat un plan ambițios de reducere a aparatului bugetar, care viza în special administrația publică locală. Premierul a prezentat o analiză detaliată care arăta că există o discrepanță semnificativă între numărul maxim de posturi permis și numărul efectiv de posturi ocupate.

Anatomia sistemului de posturi

Conform datelor prezentate de premier în septembrie:

• Numărul maxim de posturi aprobate în administrația publică locală: aproximativ 190.000

• Posturi aprobate prin organigrame la nivel local: 164.000

• Posturi efectiv ocupate: 129.000

• Diferența (posturi vacante sau neinființate): 61.000 (aproximativ 32% din maxim)

Această situație a relevat că multe primării și consilii județene au schema de personal subdimensionată față de plafonul legal, ceea ce complică implementarea unei reduceri uniforme.

Dezbaterea din septembrie: 25% versus 40%

Inițial, Ministerul Dezvoltării propusese o reducere de 25% din numărul maxim de posturi, dar premierul Bolojan a respins această variantă ca fiind „fake" și având „efecte aproape nule". Argumentul său era că o reducere de 25% din plafonul maxim ar fi afectat doar posturi vacante sau neinființate, fără impact real asupra cheltuielilor cu personalul.

„Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că de fapt facem ce am mai făcut: le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule", a declarat Bolojan într-o conferință de presă din 2 septembrie 2025.

În schimb, premierul a propus o reducere de 40% din plafonul maxim de posturi, care ar fi însemnat:

• Reducerea efectivă a aproximativ 13.000 de posturi ocupate (10% din total)

• Afectarea a circa 1.655 de unități administrativ-teritoriale (51% din total)

• Protecție care limitează tăierile la maximum 20% din posturile ocupate la fiecare UAT

Harta reducerilor: Județele cele mai afectate

Conform simulărilor guvernamentale din septembrie, județele care ar fi fost cel mai afectate de reducerea cu 40% ar fi fost:

• Prahova: 724 de posturi ocupate reduse

• Argeș: 649 posturi

• Suceava: 627 posturi

• Mureș: 513 posturi

• Municipiul București: 709 posturi

La polul opus, județele mai puțin afectate ar fi fost Bihor (53 de posturi reduse), Tulcea (60), Bistrița-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136) și Călărași (138).

Municipiile cu cele mai mari reduceri potențiale

Simulările arătau că unele dintre cele mai mari orașe din România ar fi trebuit să reducă sute de posturi:

• Ploiești: 904 posturi ocupate, reducere de 217 posturi (24%)

• Pitești: 808 posturi ocupate, reducere de 202 posturi (25%)

• Târgu Mureș: 717 posturi ocupate, reducere de 187 posturi (26%)

• Suceava: 678 posturi ocupate, reducere de 178 posturi (26%)

• Baia Mare: 706 posturi ocupate, reducere de 151 posturi (21%)

Pe de altă parte, unele orașe ca Tulcea, Brăila, Bacău, Târgoviște și Slatina ar fi putut chiar să angajeze personal suplimentar, având organigramele subdimensionate.

Bucureștiul: Situație contrastantă între sectoare

La nivel de Capital, reducerea cu 40% ar fi avut efecte diferite:

• Primăria Capitalei: 3.140 posturi, reducere de doar 13 posturi (0,4%)

• Sectorul 1: 596 posturi, ar putea angaja încă 141 de persoane

• Sectorul 2: 1.230 posturi, reducere de 309 posturi (25%)

• Sectorul 3: 1.250 posturi, reducere de 168 posturi (13,4%)

• Sectorul 4: 426 posturi, ar putea angaja încă 434 de persoane

• Sectorul 5: 573 posturi, ar putea angaja încă 197 de persoane

• Sectorul 6: 1.248 posturi, reducere de 219 posturi (17,5%)

Această distribuție neuniformă a generat controverse, unii primari acuzând că formula de calcul nu este echitabilă și nu ține cont de specificul fiecărei localități.

Reacții și opoziție

Reforma propusă de Guvernul Bolojan a generat o opoziție puternică din mai multe direcții.

Sindicatele au anunțat proteste și greve. Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a notificat Executivul în septembrie privind declanșarea grevei împotriva politicilor economice și sociale, considerând că măsurile riscă să ducă la „cel mai mare val de concedieri din administrația publică din ultimii 30 de ani".

Primarii din orașele mari au exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea de a furniza servicii publice după reduceri masive. Cristian Gentea, primarul PSD al Piteștiului, a declarat: „Eu ar trebui să concediez aproximativ 200 de oameni, să îmi zică cineva cum să fac asta."

Opoziția parlamentară a depus patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan în septembrie, acuzând „utilizarea sistematică și abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului pentru ocolirea dezbaterii parlamentare democratice".

Chiar în interiorul coaliției au existat tensiuni. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat public rezerve față de proiect, iar Asociația Municipiilor din România, condusă de Olguța Vasilescu (PSD), a cerut renegocierea măsurilor.

Argumentele pro și contra

Argumentele pentru reduceri

1. Necesitatea reducerii deficitului bugetar: România se confruntă cu un deficit bugetar substanțial care trebuie redus pentru a respecta angajamentele față de Uniunea Europeană. Cheltuielile cu personalul reprezintă o parte semnificativă a bugetului.

2. Ineficiența aparatului bugetar: Guvernul argumentează că există disparități majore între localități similare ca mărime și problemat

ică, unele funcționând eficient cu mult mai puțin personal.

3. Posturi „fantomă": Existența a zeci de mii de posturi vacante sau neinființate sugerează că sistemul este supradimensionat.

4. Comparații internaționale: România ar avea unul dintre cele mai mari aparate bugetare din UE raportat la PIB sau la numărul de locuitori.

Argumentele împotriva reducerilor

1. Riscul colapsului serviciilor publice: Reduceri masive ar putea afecta capacitatea primăriilor de a furniza servicii esențiale: salubritate, iluminat public, asistență socială, administrație fiscală locală.

2. Distribuție neechitabilă: Formula propusă ar afecta disproporționat anumite orașe, în timp ce altele ar putea angaja, generând percepția de nedreptate.

3. Impact social: Concedierea a 13.000 de angajați (sau mai mult) într-o perioadă scurtă ar crea probleme sociale și ar crește șomajul.

4. Lipsa unei analize de impact: Critici susțin că reforma a fost pregătită fără o analiză detaliată a efectelor asupra fiecărei comunități.

5. Soluție simplificată: Reducerea uniformă de posturi nu ține cont de specificul fiecărei localități – un oraș turistic are nevoi diferite de unul industrial sau agricol.

Evoluția și perspectivele

Datele din septembrie 2025 arată că reducerea aparatului bugetar era deja în desfășurare înainte de implementarea reformei majore anunțate de Guvernul Bolojan. Scăderea cu aproape 48.000 de posturi față de ianuarie sugerează că procesul a fost gradual, probabil prin neprelungirea contractelor temporare, pensionări și neînlocuirea celor care pleacă.

Octombrie și noiembrie: Ce s-a întâmplat după septembrie?

Deși datele pentru octombrie și noiembrie nu sunt încă disponibile oficial, informațiile publice sugerează că reforma administrației locale a întâmpinat rezistență și întârzieri. În octombrie 2025, ministrul Dezvoltării a anunțat că proiectul de reformă este „finalizat" și ar genera „o reducere cu 10% la numărul de posturi ocupate, restul până la 30% sunt posturi vacante", ceea ce înseamnă 12.794 de posturi.

Ministrul a subliniat că „ar fi peste 700 de UAT-uri la care nu ar trebui desființat niciun post ocupat", recunoscând astfel că există primării care și-au gestionat eficient personalul.

Provocările implementării

Implementarea reformei se confruntă cu mai multe provocări:

1. Complexitatea juridică: Concedierea funcționarilor publici este reglementată strict și necesită proceduri legale complexe.

2. Costurile pe termen scurt: Deși reducerea de personal ar economisi bani pe termen lung, pe termen scurt există costuri cu compensațiile și indemnizațiile de concediere.

3. Rezistența politică: Primarii, mulți dintre ei membri ai partidelor din coaliția de guvernare, rezistă reducerilor care i-ar afecta direct.

4. Presiunea sindicală: Amenințarea cu greve poate determina guvernul să modereze planurile.

5. Anul electoral: Cu alegeri locale programate în 2026, măsurile nepopulare de reducere a personalului sunt dificil de implementat politic.

Comparații europene: Cum stă România?

În contextul european, România are într-adevăr un aparat bugetar semnificativ. Conform diferitelor studii, România se află în partea superioară a clasamentelor UE la numărul de angajați în sectorul public raportat la populație, dar situația este complicată de structura economiei și de nivelul relativ scăzut al salariilor din sectorul public față de cel privat.

Ceea ce este cert este că România cheltuiește o proporție substanțială din buget pe salarii și pensii, limitând spațiul fiscal pentru investiții și alte priorități.

Concluzie: O tranziție graduală în curs

Datele din septembrie 2025 confirmă că sectorul public românesc se află într-un proces de reducere treptată, cu aproape 48.000 de posturi eliminate față de începutul anului. Scăderea lunară de 3.956 de posturi sugerează că procesul continuă în ritm susținut.

Întrebarea fundamentală rămâne: este această reducere suficientă și este ea implementată corect? Guvernul argumentează că sunt necesare măsuri mai drastice pentru a reduce deficitul și a moderniza administrația. Opoziția și sindicatele susțin că reducerile riscă să afecteze serviciile publice esențiale și să creeze probleme sociale.

Ceea ce este clar este că România se confruntă cu o provocare dificilă: cum să echilibreze necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare cu menținerea capacității statului de a furniza servicii publice de calitate cetățenilor. Răspunsul la această întrebare va modela nu doar bugetul și administrația publică, ci și calitatea vieții și încrederea în instituțiile statului în anii următori.

Evoluția din lunile următoare – inclusiv dacă reforma majoră a administrației locale va fi implementată și în ce formă – va fi crucială pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă sectorul public românesc.

Datele oficiale pentru octombrie și noiembrie 2025 urmează să fie publicate de Ministerul Finanțelor în lunile următoare.