Sector 1 deschide primul centru de zi gratuit pentru minori cu probleme de consum de droguri — o inițiativă necesară în contextul unui fenomen în creștere accelerată

Acordul semnat miercuri între Primăria Sectorului 1, DGASPC și o asociație privată vine pe fondul unor cifre îngrijorătoare: dosarele DIICOT pe consum și trafic de droguri au crescut cu 27% în 2025, iar România a devenit o piață emergentă de consum conectată la rețelele europene de distribuție.

Un centru de zi gratuit destinat tinerilor sub 18 ani care se confruntă cu consumul de droguri va funcționa pe strada Prometeu nr. 26 din Sectorul 1 al Capitalei, după ce miercuri, 8 aprilie, a fost semnat un acord de cooperare între Primăria Sectorului 1, DGASPC Sector 1 și Asociația „Pentru cei mari și cei mici".

Cum va funcționa centrul

Serviciile oferite vor fi gratuite și includ consiliere psihologică, sprijin medical, activități educaționale și programe de reintegrare, într-un sistem integrat. Echipele de specialiști vor fi formate din medici, psihologi și consilieri, cu abordare individualizată pentru fiecare caz în parte. Centrul nu se adresează exclusiv tinerilor în dificultate — familiile acestora vor primi la rândul lor sprijin, consiliere și îndrumare pentru a putea interveni eficient și timpuriu.

Asociația „Pentru cei mari și cei mici" va amenaja și dota spațiul din fonduri proprii. Ulterior, DGASPC Sector 1 va prelua administrarea centrului, va obține licența de funcționare și va asigura continuitatea serviciilor.

De ce e relevant acum

Inițiativa vine în contextul unor evoluții îngrijorătoare documentate la nivel național. Conform raportului DIICOT pe 2025, 77% din dosarele instituției au vizat infracțiuni legate de consum și trafic de droguri, cu o creștere de 27% față de 2024. În 2025, în România au fost capturate 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc și 2.012,42 kg droguri de risc, din care canabisul reprezintă 1.969,9 kg. Au fost găsite și ridicate 2.258 culturi sau plante de canabis.

Mai semnificativ decât volumul capturilor este schimbarea de natură a fenomenului. România nu mai este doar o verigă pe harta traficului internațional, ci devine tot mai clar o piață de consum conectată direct la rețelele europene de distribuție. Drogurile sunt introduse în țară pe rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spațiul comunitar.

Deși canabisul rămâne substanța cea mai răspândită, datele din 2025 indică o creștere a circulației drogurilor de mare risc, dar mai ales a substanțelor psihoactive noi — combinații comercializate drept cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieții de noapte și evenimentelor culturale urbane. Aceste substanțe sunt distribuite inclusiv prin canale digitale — Telegram, Signal — și ambalate ca produse aparent legale, suplimente sau ceaiuri.

Procurorii DIICOT remarcă și scăderea vârstei consumatorilor — elevi de liceu ajungând să cumpere droguri sau substanțe psihoactive noi. La nivel intern, distribuția s-a fragmentat: dacă în trecut dominau organizațiile ierarhizate, astăzi coexistă grupări structurate cu micro-rețele locale de câțiva indivizi care livrează direct către consumatori, mai ales în orașele universitare.

Limitele abordării strict punitive

DIICOT însuși subliniază, în raportul din 2025, că represiunea penală nu mai este suficientă ca instrument unic de combatere a fenomenului. „Deși necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri în situația în care cazuistica reflectă transformări profunde ale criminalității din mediul urban: transnaționalizare, digitalizare și adaptabilitate organizațională. Obiectivele unor politici antidrog depind de capacitatea autorităților de a depăși paradigma strict represivă și de a adopta o strategie coerentă, care să trateze traficul de droguri simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică", explică procurorii.

Tocmai în această logică se înscrie centrul din Sectorul 1: o componentă de intervenție timpurie, pre-penală, orientată spre recuperare și reintegrare — nu spre sancționare. Modelul integrat — psiholog, medic, consilier, implicarea familiei — este aliniat bunelor practici europene în domeniu, care au demonstrat că abordarea consumatorilor minori ca pacienți care au nevoie de sprijin, nu ca infractori care trebuie pedepsiți, produce rezultate semnificativ mai bune pe termen lung în reducerea recidivei și a dependenței.

Rămâne de văzut în ce măsură acest centru — limitat deocamdată la o singură locație în Sectorul 1 al Capitalei — va putea deveni un model scalabil la nivel național, într-un context în care infrastructura de servicii sociale pentru minori cu probleme de dependență rămâne cronic subdezvoltată în România.