Scumpirile nu încetinesc: Rata anuală a inflației în România a crescut la 5,1% în noiembrie 2024

Prețurile au continuat să crească accelerat în luna noiembrie 2024, România menținându-și poziția de lider negativ al inflației în Uniunea Europeană. De la cafea și fructe proaspete, până la servicii de curierat și utilități, portofelele românilor sunt tot mai greu încercate.

15 decembrie 2025

Inflația în România a continuat să crească în noiembrie 2024, ajungând la 5,1%, cu aproape 10% mai mare decât în luna precedentă, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. România a înregistrat astfel, pentru a noua lună consecutivă, cea mai ridicată rată a inflației din întreaga Uniune Europeană, depășind semnificativ media comunitară de 2,5%.

Accelerarea inflației: de la 4,7% la 5,1%

Datele INS arată că indicele prețurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%, ceea ce înseamnă o creștere lunară de 0,41%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a atins 5,1%, în creștere față de 4,7% înregistrat în octombrie 2024.

Rata inflației de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) față de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost de 5,7%.

"România continuă să se confrunte cu presiuni inflaționist e semnificative, reflectând atât factori interni, cât și provocări economice mai ample", a subliniat un analist economic independent.

Cariul inflației: ce s-a scumpit cel mai mult

Serviciile: creșteri de peste 17% la unele categorii

Serviciile au înregistrat cea mai mare creștere medie, cu 7,56% în noiembrie 2024 față de noiembrie 2023, și cu 0,29% față de octombrie 2024. În cadrul acestei categorii, serviciile poștale au cunoscut cea mai spectaculoasă scumpire, cu un avans de 17,83% pe an, deși creșterea lunară a fost aproape neglijabilă (0,01%).

Alte creșteri semnificative în categoria serviciilor:

• Apă, canal, salubritate: +11,61% față de noiembrie 2023

• Chirii: +10,8% pe an

• Restaurante și cafenele: +10,62% anual

Prețurile la restaurante, cafenele și cantine au urcat cu 12,5% în ultimul an, transformând o ieșire simplă la o cafea într-o cheltuială din ce în ce mai mare pentru bugetele familiilor.

Produsele alimentare: fructele conduc scumpirile

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11% în noiembrie 2024 față de noiembrie 2023 și cu 0,19% față de octombrie 2024. Fructele proaspete au fost campionii absoluti ai scumpirii, cu o creștere spectaculoasă de 17,43% față de noiembrie 2023 și de 6,55% doar într-o lună, comparativ cu octombrie 2024.

Top scumpiri la produse alimentare:

• Fructele proaspete: +17,43% anual, +6,55% lunar

• Margarina: +15,84% anual, +0,77% lunar

• Cacao și cafea: +21,9% anual

• Carnea de vită: +11,1% anual

• Dulciuri și miere: +13,8% anual

Pe de altă parte, untul a fost una dintre puținele excepții pozitive, înregistrând o scădere de 10,29% față de noiembrie 2023, deși a crescut ușor cu 0,15% față de octombrie 2024. Alte produse care s-au ieftinit au fost mălaiul (-6,88%) și zahărul (-5,99%).

Produse nealimentare: detergenții, vedeta negativă

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,15% în noiembrie 2024 față de noiembrie 2023 și cu 0,61% față de octombrie 2024. Detergenții au fost liderii acestei categorii, cu o creștere de 12,29% față de noiembrie 2023 și de 0,47% comparativ cu octombrie 2024.

Alte scumpiri notabile:

• Produse de igienă și cosmetică: +11,02% anual

• Tutun: +10,5% anual

• Bilete CFR: +18,6% anual

Gazele naturale au fost excepția majoră, înregistrând o scădere semnificativă de 10,12% față de noiembrie 2023, deși au avut o ușoară creștere de 0,95% față de octombrie 2024.

Sectorul turismului: vacanțele tot mai scumpe

Creșterile de prețuri nu au ocolit nici sectorul turismului. Cazările au costat cu peste 10% mai mult decât în noiembrie anul trecut. În același timp, ieșirile în oraș sunt și ele mai scumpe, cu prețurile de la restaurante, cafenele și cantine crescând cu 12,5% în ultimul an.

Dacă mergi la film, la teatru sau la muzeu, trebuie să scoți mai mulți bani din buzunar. Inflația pentru aceste servicii a fost de aproape 10% în ultimul an.

Ce a rămas mai ieftin

Nu toate produsele s-au scumpit. În noiembrie 2024, românii au putut găsi produse alimentare care s-au ieftinit semnificativ:

• Untul: -10,29% anual (deși +0,15% lunar)

• Mălaiul: -6,88% anual

• Zahărul: -5,99% anual

• Gazele naturale: -10,12% anual (cu +0,95% lunar)

La servicii, singurele ieftiniri s-au constatat la serviciile telefonice, care au scăzut cu 2,27%.

Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum

Conform indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații la nivelul Uniunii Europene, România a înregistrat o rată anuală a inflației de 5,4% în noiembrie 2024. Acest indicator a crescut cu 0,32% față de luna precedentă.

Rata medie a modificării prețurilor conform IAPC a fost de 6% pentru ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) față de precedentele 12 luni.

De ce se întâmplă acest lucru?

Rata scumpirilor a început să crească din vară, după ce Guvernul a majorat TVA-ul și a eliminat compensarea facturilor la energie electrică, care acum costă cu peste 62% mai mult decât înainte.

La gaze, prețurile rămân plafonate până la 1 aprilie 2026. Totuși, ultimele date de la INS arată că facturile continuă să crească. În noiembrie 2024, oamenii au cheltuit în medie cu 5% mai mult pe gaze și cu aproape 19% mai mult pe încălzire decât în urmă cu un an.

Analiștii economici subliniază că eliminarea schemei de compensare a facturilor la energie electrică și majorarea TVA-ului au avut un impact direct asupra inflației. Aceste măsuri au fost implementate de Guvern în cadrul programului de reducere a deficitului bugetar, care a depășit 9% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Context european: România, lider negativ

Pentru a noua lună consecutivă, România a înregistrat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Media UE în noiembrie 2024 a fost de 2,5%, aproape jumătate din rata României. Chiar și țări precum Ungaria (4,3%) sau Polonia (3,5%) au avut inflații semnificativ mai mici.

În zona euro, inflația a urcat la 2,2% în noiembrie 2024, de la 2% în luna precedentă, depășind ușor ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Inflația de bază (core inflation), care exclude prețurile volatile precum energia și alimentele, a rămas la 2,7%.

Comparativ cu octombrie 2024, rata anuală a inflației a scăzut în patru state membre UE, a rămas stabilă în trei și a crescut în 20 țări membre, inclusiv în România.

Impactul asupra bugetelor familiilor

Pentru o familie medie românească, aceste creșteri înseamnă cheltuieli suplimentare semnificative. O simplă ieșire la cafea, care costa aproximativ 10 lei în urmă cu un an, poate ajunge acum la 12-13 lei. Fructele proaspete, esențiale pentru o alimentație sănătoasă, au devenit un lux pentru multe familii, cu prețuri în creștere cu aproape 18%.

Serviciile de bază, precum apa, canalizarea și salubritatea, au crescut cu peste 11%, adăugându-se la povara facturilor lunare. Chiriile mai mari cu aproape 11% fac și mai dificilă accesul la locuințe, mai ales pentru tinerii din mediul urban.

Prognoza BNR și perspectivele pentru 2025

Cu o lună înainte de publicarea datelor INS pentru noiembrie 2024, Banca Națională a României (BNR) estimase că inflația anuală va crește cu un procent până la finalul anului și va avea o fluctuație pronunțată în semestrul I al anului 2025.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că prognoza pentru sfârșitul lui 2024 era de 4,9%, mai mare decât estimarea anterioară de 4%. "Prognoza o facem cu datele certe pe care le avem", a subliniat Isărescu, avertizând că estimările au un interval mare de incertitudine datorat nivelului ridicat al deficitului bugetar.

Isărescu a mai precizat că pe termen scurt, inflația urma să crească ca urmare a scumpirii alimentelor. Măsurile de reducere a deficitului pot include majorări de taxe și impozite care ulterior se pot regăsi în prețuri mai mari pe piață.

O privire retrospectivă: evoluția inflației în 2024

În primele luni ale anului 2024, inflația a arătat semne de temperare, ajungând la 3,8% în martie. Totuși, din vară, presiunile inflaționiste au început să crească din nou, determinând o tendință ascendentă care a culminat cu rata de 5,1% din noiembrie.

Rata medie anuală pentru 2024 a fost de 5,7%, mai mare decât obiectivul Băncii Naționale de aproximativ 2%. Această diferență semnificativă arată amploarea provocărilor cu care se confruntă economia românească în menținerea stabilității prețurilor.

Ce urmează pentru consumatori

Pentru restul anului 2024 și începutul lui 2025, experții prevedeau că inflația va continua să fluctueze, cu posibile creșteri în prima parte a anului 2025 din cauza ajustărilor fiscale și a creșterii costurilor cu energia.

Instituțiile financiare consideră că stabilitatea prețurilor este atinsă la o rată a inflației anuale de aproximativ 2%, un obiectiv care pare departe de realitatea actuală din România.

Concluzie

Datele din noiembrie 2024 confirmă că scumpirile nu încetinesc în România. De la cumpărăturile zilnice până la facturile la utilități și servicii, românii se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra bugetelor lor. Cu o inflație de peste dublu față de media Uniunii Europene, România rămâne cel mai scump loc din UE pentru a face cumpărăturile.

În acest context, măsurile de politică economică adoptate de autorități vor fi decisive pentru a tempera inflația și a proteja puterea de cumpărare a populației. Eliminarea unor compensații și majorarea taxelor pot aduce beneficii pe termen lung pentru echilibrul bugetar, dar în termenul scurt, românii sunt cei care plătesc prețul cel mai mare.

Notă: Acest articol se bazează pe datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică pentru luna noiembrie 2024 și reprezintă o analiză cuprinzătoare a situației inflației din România în acea perioadă.