Scandal la Art Safari #18: 400 de artiști și profesioniști culturali contestă expoziția israeliană găzduită în Pavilionul Internațional

O scrisoare deschisă semnată de aproximativ 400 de artiști, curatori, scriitori și membri ai scenei culturale din România și din străinătate cere conducerii Art Safari clarificări urgente cu privire la expoziția „Her Pain, Her Power: Voices of October 7th", prezentată în parteneriat cu Ambasada Statului Israel în cadrul celui de-al 18-lea sezon al festivalului. Semnatarii acuză că instituția culturală a acceptat să găzduiască o narațiune politică unilaterală și că a folosit limbajul violenței de gen și al feminismului ca acoperire pentru un mesaj de stat, fără contextualizare adecvată și fără transparență financiară.

Despre ce este vorba: expoziția și contextul său

Cel de-al 18-lea sezon Art Safari este deschis în Amzei 13, spațiul de aproximativ 4.500 mp găzduind trei ample expoziții de artă plastică și documentare și mai multe instalații contemporane. Noul sediu al Art Safari reprezintă și o mutare geografică semnificativă: Art Safari s-a mutat din Palatul Dacia, locația care a găzduit muzeul în ultimii cinci ani, în Piața Amzei.

Vernisajul expoziției „Her Pain, Her Power: Voices of October 7th" a fost un eveniment organizat de Ambasada Statului Israel și găzduit de Art Safari New Museum. Expoziția, parte din Pavilionul Internațional al festivalului, reunește șaisprezece artiste israeliene și prezintă 21 de lucrări care, conform materialelor curatoriale oficiale, reflectă trauma femeilor din 7 octombrie 2023. Arhitectura expozițională este semnată Diana Nicolaie.

Textul de perete al expoziției descrie atacul din 7 octombrie 2023 în termeni expliciti: „mii de teroriști din Gaza au pătruns în sudul Israelului, exercitând o violență extremă asupra civililor nevinovați" și că „femeile au fost vizate în mod deliberat pentru acte de violență sexuală".

Cine semna scrisoarea și ce cer

Scrisoarea deschisă, primită de redacția Curatorial în data de 30 martie, este adresată mai multor destinatari: Ioanei Ciocan, CEO Art Safari; consilierului prezidențial Sorin Costreie; ministrului Culturii, András István Demeter; președintei Comisiei parlamentare „România fără violență domestică", Alina Gorghiu; și primarului Sectorului 1, George Tuță.

Signatarii formulează patru categorii de cereri concrete:

1. Diligență și evaluare etică. Scrisoarea solicită Art Safari să explice ce evaluare etică a efectuat înainte de a intra în acest parteneriat, ce consilieri au fost consultați și dacă au fost implicate organizații feministe din România sau cercetători independenți în domeniul genocidului și colonialismului.

2. Transparență financiară și instituțională. Semnatarii cer publicarea integrală a tuturor formelor de finanțare directă sau în natură, a costurilor de producție, transport și asigurare, și clarificarea exactă a rolului Ambasadei Statului Israel în redactarea sau aprobarea textelor curatoriale — inclusiv dacă ambasada a exercitat vreun drept de veto editorial.

3. Contextualizare imediată. Este cerută adăugarea, la intrare și lângă textul de perete, a unei declarații care să recunoască faptul că expoziția este prezentată în timp ce Israelul face obiectul unui proces pentru genocid la Curtea Internațională de Justiție — care a constatat deja că probele sunt plauzibile și a dispus măsuri provizorii — și că Amnesty International a concluzionat, într-un raport din 5 decembrie 2024, că Israelul a comis și continuă să comită genocid împotriva palestinienilor din Gaza.

4. Responsabilitate instituțională față de România. Scrisoarea invocă și contextul local: potrivit datelor Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), în 2022, poliția din România a înregistrat 43.923 de femei victime ale violenței domestice, reprezentând 76% din totalul victimelor înregistrate, iar 49 din 77 de victime ale crimelor domestice au fost femei. Semnatarii subliniază că EIGE a notat că România nu are o definiție juridică a femicidului în Codul Penal — Parlamentul adoptând legea femicidului cu doar câteva zile înainte de publicarea scrisorii.

Argumentul central al semnatarilor

Textul scrisorii formulează critica principală astfel: „Problema începe cu textul de perete al expoziției, scris într-o voce anonimă și autoritară, care nu deschide un spațiu pentru reflecție critică. Textul propune o singură narațiune politică, sub acoperirea artei, a durerii femeilor și a urgenței morale. În felul acesta, publicului din România i se cere să intre într-un cadru unilateral și strict controlat al empatiei, în timp ce îi este ascuns contextul mai larg."

Scrisoarea invocă și datele UN Women, potrivit cărora peste 33.000 de femei și fete au fost ucise în Gaza din octombrie 2023 până în prezent, argumentând că expoziția practică o „umanizare selectivă".

Cine este Ioana Ciocan și de ce contează dubla sa calitate

Un element central al controversei este figura Ioanei Ciocan, care cumulează mai multe roluri simultan. Ioana Ciocan este comisarul României pentru Bienala de artă de la Veneția, director general al Pavilionului de artă București – Art Safari, membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni și cadru universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București.

Scrisoarea consideră că această poziție instituțională o transformă pe Ciocan dintr-un simplu operator cultural privat într-o reprezentantă de facto a statului român: „Art Safari este condus de dumneavoastră, Ioana Ciocan, în calitate de CEO, în timp ce aveți și rolul de a reprezenta oficial România într-unul dintre cele mai vizibile foruri internaționale de artă, ca și comisar al României pentru Bienala de la Veneția — un rol oficial pe care La Biennale îl definește drept «reprezentantul și expresia directă» a autorității guvernamentale a țării participante."

Contextul mai larg: Art Safari #18 și spațiul din Amzei 13

Cel de-al 18-lea sezon Art Safari, deschis pe 26 martie 2026, a venit însoțit și de alte controverse. O investigație publicată în aceeași perioadă semnala că clădirea nouă a Pieței Amzei nu este doar un spațiu nefolosit, ci o investiție publică masivă de aproximativ 12 milioane de euro, bani proveniți din taxele cetățenilor pentru o destinație precisă — piață agroalimentară —, „recuperată" acum prin expoziții private, în timp ce micii producători rămân la marginea trotuarului. Administrația Sectorului 1, condusă de George Tuță, a pus spațiul la dispoziția Art Safari printr-un protocol de colaborare, nu prin licitație publică.

Reacția Art Safari

Până la momentul publicării articolului de față, Art Safari nu a răspuns solicitărilor de comentariu. Redacția Curatorial, care a primit și publicat scrisoarea deschisă, a precizat că a solicitat un punct de vedere instituției, fără a primi răspuns.