Societate
3 nov. 2025
Milionarul român fugit din țară, părăsit de Miss Univers Albania: „Diferențe ireconciliabile" după șapte ani și un copil
Timp de citire: 10 minute
Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor român de autostrăzi, pregătește una dintre cele mai ambițioase investiții private din România ultimilor ani: un campus mixt integrat pe aproape 200 de hectare, cu apartamente moderne, facilități sociale, zonă industrială proprie și chiar infrastructură feroviară. Consiliul Local Adjud a aprobat planul urbanistic, iar lucrările ar putea începe în primăvara anului 2026.
Într-o mișcare fără precedent în mediul de business românesc, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu – supranumit „regele asfaltului" – pregătește construirea unui adevărat oraș dedicat exclusiv angajaților grupului său de companii, pe o suprafață de 192 de hectare situată la nord de municipiul Adjud, județul Vrancea. Proiectul ambițios combină elemente rezidențiale, sociale, comerciale și industriale într-un concept integrat care amintește de orașele companiilor din era industrializării americane.
Consiliul Local Adjud a aprobat în ședință extraordinară, în această săptămână, investiția privind construirea campusului mixt la nord de oraș. Documentația tehnică se află în ultima fază de obținere a avizelor necesare, iar autorizația de construcție ar urma să fie emisă cel mai probabil până la finalul anului 2025.
Dacă toate procedurile administrative vor fi finalizate conform planificării, lucrările efective la campus vor demara în prima parte a anului 2026, marcând începutul uneia dintre cele mai complexe investiții private în infrastructură urbană din România postdecembristă.
Conform documentației consultate de publicațiile de specialitate, investiția lui Dorinel Umbrărescu constă în amenajarea unui ansamblu rezidențial cu dotări sociale comprehensive: clădiri administrative, zone de agrement, spații comerciale, zone de producție și depozitare, spații verzi extinse, alături de drumuri și – element remarabil – infrastructură feroviară proprie.
„Scopul acestui proiect este dezvoltarea coerentă a unei importante zone a municipiului Adjud astfel încât să îndeplinească cerințele unui mix funcțional dorit de investitor, respectiv UMB Grup. Viziunea UMB Grup pe termen scurt, mediu și lung este aceea de a dezvolta afacerile din domeniul construcțiilor de drumuri și autostrăzi precum și de a diversifica activitatea economică a grupului bazându-se pe experiența acumulată, dar mai ales pe capitalul uman acumulat în acești ani", se arată în documentația tehnică a proiectului.
Locuințele construite în campus vor fi destinate exclusiv angajaților grupului de firme UMB. Constructorul a subliniat că este necesară o coagulare a forței de muncă pentru proiectele majore pe care le implementează – inclusiv cele de pe Autostrada A7 – de la lucrători din șantier și personal tehnico-administrativ până la ingineri de execuție și proiectare.
Apartamentele vor avea configurații de 2, 3 și 4 camere, iar proiectantul a precizat în documentație că UMB a solicitat expres „suprafețe peste medie pentru a asigura un grad ridicat de confort și mulțumire a locatarilor". Această cerință reflectă strategia companiei de a atrage și reține forță de muncă calificată într-un sector unde deficitul de personal specializat este cronic.
Pe lângă apartamente, campusul va include și vile destinate angajaților de rang superior sau persoanelor care au nevoie de mai mult spațiu și intimitate – în mod special familiile cu mai mulți copii sau cu copii cu nevoi speciale.
Clădirile propuse în campus vor avea un regim de înălțime de până la 8 etaje, iar rețeaua de apă potabilă a complexului este dimensionată pentru aproximativ 12.000 de persoane. Documentația tehnică prevede realizarea mai multor puțuri forate de medie și mare adâncime pentru a asigura necesarul de apă pentru un număr estimat de aproximativ 12.067 de utilizatori la dezvoltarea maximă a amplasamentului.
Planul urbanistic prevede amenajarea unei piațete și a unor zone mixte care vor combina funcțiunea comercială – inclusiv restaurante și spații de retail – cu zone de recreere și agrement. Această abordare urmărește să creeze un spațiu de viață complet, care să reducă necesitatea deplasărilor zilnice ale angajaților către Adjud sau alte localități.
Campusul va beneficia de spații verzi extinse și zone de agrement, menite să ofere un mediu de viață plăcut și să contribuie la bunăstarea angajaților și a familiilor lor.
În partea de sud a zonei vor fi construite hale industriale moderne. Într-o mișcare strategică remarcabilă, UMB va construi o infrastructură feroviară proprie pentru conectarea la rețeaua națională de căi ferate (CFR 500), facilitând astfel transportul eficient de materiale și produse.
Această decizie devine și mai relevantă în contextul achiziției recente de către UMB a combinatului siderurgic de la Oțelu Roșu. „Amplasarea campusului în imediata vecinătate a două mari rețele de transport (CFR 500 și A7), facilitează transportul produselor brute de la Oțelu Roșu la Adjud și dezvoltarea aici a facilităților de prelucrare și producție de semifabricate necesare construcțiilor", se arată în documentația proiectului.
În partea de est a drumului european E85, unde există deja o zonă administrativă și de producție a UMB, se propune extinderea zonei printr-un masterplan în care este creionat un campus industrial cu hale de producție, depozitare, clădiri administrative și locuințe, precum și servicii conexe.
Amplasamentul are o localizare strategică excepțională. Terenul de 192 de hectare se află la aproximativ 2,1 kilometri nord de municipiul Adjud, de o parte și de alta a drumului național DN 2 (E 85), la aproximativ 3,4 kilometri est de râul Siret și la doar 480 de metri est de traseul viitoarei Autostrăzi A7 – Focșani – Bacău.
În același timp, întregul campus UMB va beneficia de acces direct din E85, dar și din DN 11A – o legătură directă cu viitoarea autostradă A7 prin bucla de descărcare a acesteia. În acest sens, UMB a cedat câteva hectare de teren către stat pentru proiectul A7, demonstrând o viziune pe termen lung și o înțelegere a importanței conectivității la infrastructura majoră de transport.
În prezent, cea mai mare parte a terenului de 192 hectare este în extravilan, ceea ce va necesita modificări ale planului urbanistic general al municipiului Adjud pentru a permite dezvoltarea propusă.
Povestea lui Dorinel Umbrărescu, născut pe 9 noiembrie 1961 în satul Tănăsoaia, județul Vrancea, este una dintre cele mai remarcabile ascensiuni antreprenoriale din România postdecembristă. Crescut într-o familie modestă de agricultori, Umbrărescu a absolvit un liceu tehnologic din Bacău și s-a angajat în anii '90 la autobaza Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din Podu Turcului.
Primele sale proiecte au fost reabilitări de drumuri județene și naționale, dar Umbrărescu nu s-a oprit aici. A pariat pe infrastructura mare și a intrat în competiția pentru licitațiile de autostrăzi. Cu o flotă modernă și echipamente de ultimă generație, UMB a câștigat rapid contracte majore.
Grupul UMB, format din companiile Spedition UMB, Tehnostrade și SA&PE Construct, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri cumulată de 14,39 miliarde de lei (aproximativ 2,82 miliarde de euro), reprezentând o creștere spectaculoasă de 64% față de anul precedent și aproape o triplare față de nivelul din 2022.
Performanța financiară este impresionantă pe toate planurile:
Spedition UMB – compania-fanion a grupului – a raportat în 2024 afaceri de 5,007 miliarde de lei, cu 60% mai mult decât în 2023. Profitul net al companiei a crescut de la 49 milioane lei la 82 de milioane de lei.
Tehnostrade – compania pe care sunt angajați cei mai mulți salariați ai grupului – a avut anul trecut afaceri de 4,36 miliarde de lei, cu 54% mai mari față de anul precedent. Profitul net al companiei a atins 417,4 milioane de lei, o creștere de 20% față de 2023.
SA&PE Construct a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de lei, cu 77% mai mare față de 2023. Profitul acestei companii a explodat de la 68 milioane lei la 229 milioane de lei.
În total, profitul cumulat al celor trei companii a urcat cu 57% în 2024, ajungând la 728 de milioane de lei (peste 140 de milioane de euro).
Expansiunea financiară a fost însoțită de o creștere masivă a forței de muncă. Grupul UMB a ajuns să angajeze în 2024 aproximativ 13.000 de muncitori, o creștere semnificativă față de 4.800 în 2023 și de 6.500 în 2024 (conform diferitelor raportări).
Dorinel Umbrărescu este cunoscut în industrie pentru faptul că oferă salarii competitive, comparabile cu cele din Occident, pentru a atrage înapoi în țară românii care lucrau în construcții în Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania. Muncitorii calificați pe șantierele UMB pot câștiga chiar și 10.000 de lei net pe lună, sume substanțiale pentru piața românească.
În prezent, Grupul UMB se ocupă de aproximativ 80% din autostrăzile finanțate prin PNRR care se construiesc în România, o concentrare remarcabilă a puterii de execuție.
Printre proiectele majore contractate de Dorinel Umbrărescu se numără:
Autostrada Moldovei A7 – 10 din cele 13 loturi atribuite până acum pe A7 sunt construite de Spedition UMB, inclusiv tronsonul Buzău – Focșani (82,44 km) și loturile de la Pașcani la Suceava (recent adjudecate)
Autostrada Transilvania A3 – tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului
Drum Expres Craiova – Pitești (DEx12) – tronsonul 4 (31,82 km)
Drum Expres Brăila – Galați (10,77 km)
Autostrada A1 Sibiu – Nădlac – diverse loturi
Umbrărescu a declarat că toate tronsoanele aflate în execuție vor fi complet operaționale conform termenelor contractuale, demonstrând o capacitate remarcabilă de gestionare simultană a multiplelor șantiere complexe.
Traseul lui Umbrărescu către vârful industriei de construcții nu a fost lipsit de provocări. În 2009, conturile sale au fost blocate de ANAF pentru neplata TVA în valoare de aproximativ 100 milioane de lei, iar compania era aproape de faliment. Într-o manevră controversată, CNADNR (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) a intervenit pentru a-l salva, plătind o parte din creditul contractat.
În 2013, Umbrărescu a decis să concedieze 1.000 de angajați, iar în 2015, presa economică scria că „își închide afacerile din construcția de drumuri și lasă locul altora." În 2019, profitul UMB Spedition s-a prăbușit la doar 100.000 de lei pe an.
Dar Umbrărescu a reușit o revenire spectaculoasă. Față de 2019, profitul UMB Spedition a crescut de 1.300 de ori până în 2024. Această ascensiune fulminantă ridică întrebări despre modul în care antreprenorul a reușit să obțină atât de multe contracte majore într-o perioadă atât de scurtă, dar poziția sa de lider incontestabil în construcția de autostrăzi din România este acum solidă.
Proiectul campusului de la Adjud reprezintă o premieră pentru România modernă. Deși conceptul orașelor companiilor a fost comun în epoca industrială – atât în occident (orașe minerești, fabrici textile), cât și în România comunistă (Combinatul de la Victoria, Oțelu Roșu) – acest tip de investiție privată integrată este extrem de rar în economia de piață contemporană.
Campusul UMB de la Adjud combină elementele clasice ale unui oraș corporativ – locuințe pentru angajați, facilități sociale, infrastructură – cu elementele moderne: conectivitate la rețele majore de transport (autostradă, cale ferată), zone comerciale diverse, facilități de recreere și un standard ridicat de confort locativ.
Investiția reflectă și o realitate pragmatică a industriei de construcții din România: deficitul cronic de forță de muncă calificată și necesitatea de a oferi pachete competitive nu doar în termeni salariali, ci și în ceea ce privește condițiile de viață și stabilitatea pe termen lung a angajaților.
Odată obținută autorizația de construire – așteptată până la finele lui 2025 – și demarat șantierul în 2026, Adjudul ar putea deveni gazda unui experiment social și economic fascinant: un oraș în oraș, o comunitate corporativă integrată care funcționează după propriile reguli, dar conectată organic la țesutul urban al municipiului.
Rămâne de văzut dacă modelul va avea succes și dacă va fi replicat de alți mari angajatori din România. Cert este că, pentru moment, Dorinel Umbrărescu – „regele asfaltului" – continuă să surprindă prin amploarea viziunii sale și prin capacitatea de a transforma această viziune în realitate pe terenul României rurale și semi-urbane.
Campusul de 192 de hectare de la Adjud nu va fi doar o investiție imobiliară și industrială, ci și un test al capacității antreprenoriatului românesc de a gândi la scară mare, de a construi comunități sustenabile și de a răspunde provocărilor structurale ale economiei prin soluții inovatoare și ambițioase.