Protestele Generației Z din Nepal: între frustrările reale și teoriile geopolitice despre interferența externă

Manifestațiile violente din septembrie 2025 care au dus la demisia Primului Ministru K.P. Sharma Oli au fost declanșate de o interzicere a rețelelor sociale, dar au reflectat frustrări mai profunde ale tinerilor nepaliezi față de corupție și inegalitate. În timp ce unii analiști invocă interferența externă, realitatea de pe teren sugerează o răscoală autentică a Generației Z împotriva unui sistem politic defectuos.

Cronologia unei crize: de la interzicerea social media la demisia guvernului

Pe 4 septembrie 2025, guvernul nepalez condus de K.P. Sharma Oli a implementat o decizie controversată de blocare a 26 de platforme de rețele sociale, inclusiv Facebook, Instagram, WhatsApp, YouTube și X (fostul Twitter). Măsura a fost justificată oficial prin necesitatea de a combate dezinformarea, discursurile instigatoare la ură și fraudele online, după ce platformele respective nu și-au înregistrat activitatea conform noilor reglementări guvernamentale.

Reacția publică a fost imediată și puternică. În condițiile în care 90% din populația de 30 de milioane a Nepalului folosește internetul, iar rețelele sociale sunt esențiale nu doar pentru comunicare, ci și pentru educație și afaceri, măsura a fost percepută ca o lovitură autoritară împotriva libertăților civile.

Pe 8 septembrie, zeci de mii de tineri nepaliezi, mulți purtând uniforme școlare și universitare, au ieșit în străzile capitalei Kathmandu și ale altor orașe majore. Manifestațiile, denumite protestele "Generației Z", au fost organizate prin intermediul aplicației TikTok, una dintre puținele platforme care au rămas temporar accesibile.

Escaladarea violenței și răspunsul autorităților

Ceea ce a început ca proteste pașnice s-a transformat rapid într-o confruntare violentă. Forțele de ordine au răspuns cu o duritate extremă, folosind muniție letală, tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva manifestanților. Bilanțul tragic al zilei de 8 septembrie a fost de cel puțin 19 morți și peste 300 de răniți, conform datelor oficiale.

Protestatarii au reușit să pătrundă cu forța în complexul parlamentar din Kathmandu, spărgând baricadele și confruntându-se direct cu poliția antiemergenții. Violențele s-au extins rapid, manifestanții incendiind clădiri guvernamentale, secții de poliție și reședințele unor politicieni. Printre obiectivele atacate s-au numărat Casa Supremă, o instanță anticorupție, clădirea Parlamentului și reședința privată a Primului Ministru Oli.

Unul dintre momentele cele mai dramatice a fost incendierea casei fostului prim-ministru Jhalanath Khanal, în timp ce soția acestuia, Ravi Laxmi Chitrakar, se afla încă în interior. Aceasta a suferit arsuri grave și a fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.

Demisia guvernului și ridicarea interdicției

Sub presiunea protestelor în escaladare, pe 9 septembrie guvernul a anulat interdicția asupra rețelelor sociale, iar Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, Prithvi Subba Gurung, a confirmat că "am retras închiderea rețelelor sociale. Ele funcționează acum."

În aceeași zi, Primul Ministru K.P. Sharma Oli și-a anunțat demisia, exprimându-și "profunda tristețe" pentru morți și promițând formarea unui comitet de investigație pentru a analiza evenimentele. De asemenea, Ministrul de Interne, Ramesh Lekhak, și-a dat și el demisia, invocând "responsabilitatea morală" pentru violențe.

Cu toate acestea, protestele au continuat, iar pe 10 septembrie armata a fost nevoită să impună o stare de asediu națională pentru a restabili ordinea. Aeroportul Internațional Tribhuvan din Kathmandu a fost închis temporar din cauza fumului de la incendiile provocate de manifestanți.

Motivele profunde ale nemulțumirii: corupția și inegalitatea

Protestele au reflectat frustrări mult mai profunde decât simpla opoziție față de interzicerea rețelelor sociale. În săptămânile anterioare demonstrațiilor, tineretul nepalez folosise intensiv platformele sociale, în special TikTok, pentru a expune contrastele flagrante dintre stilul de viață luxos al copiilor politicienilor și luptele zilnice ale tinerilor obișnuiți.

Contextul economic devastator:

• Rata șomajului în rândul tinerilor din Nepal a fost de 20% în 2024, conform datelor Băncii Mondiale

• Venitul pe cap de locuitor este de doar 1.400 de dolari pe an

• Mii de tineri sunt forțați să emigreze pentru educație și locuri de muncă

• Corupția sistemică blochează oportunitățile de dezvoltare economică

Simbolurile protestului: Manifestanții au purtat pancarte cu mesaje clare: "Închideți corupția, nu rețelele sociale", "Tinerii împotriva corupției" și "Destul!". Aceste lozinci au rezonat puternic cu o generație crescută cu promisiunea unei democrații incluzive, dar care se confruntă cu realitatea unui sistem politic disfuncțional.

Nepal și Summitul SCO: contextul geopolitic

O dimensiune importantă a acestor evenimente este contextul geopolitic în care s-au desfășurat. Cu doar câteva zile înainte de izbucnirea protestelor, Primul Ministru Oli participase la Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) din Tianjin, China, desfășurat între 31 august și 1 septembrie 2025.

Participarea Nepalului la SCO:

• Nepal este partener de dialog al SCO din 2016

• La summit, Oli a solicitat oficial aderarea completă a Nepalului la organizație

• A vorbit despre necesitatea unui "multilateralism revitalizat" și cooperarea regională

• A avut întâlniri bilaterale cu președintele chinez Xi Jinping și alți lideri

Importanța strategică: SCO, organizația condusă de China și Rusia, a devenit un forum important pentru cooperarea eurasiatică și o alternativă la influența occidentală în regiune. Summitul de la Tianjin a fost descris ca cel mai mare din istoria organizației, cu participarea a peste 20 de țări și 10 organizații internaționale.

Teoriile despre interferența externă: între speculație și realitate

În contextul tensiunilor geopolitice crescânde, unii analiști au avansat teoria că protestele din Nepal ar fi fost orchestrate extern ca răspuns la participarea țării la Summitul SCO.

Argumentele pro-interferență: Organizația Hami Nepal, care a avut un rol în mobilizarea protestelor, este susținută financiar de National Endowment for Democracy (NED), o organizație americană care sprijină "democrația" în diverse țări. De asemenea, USAID este prezentă în Nepal din 1951 și a investit peste 1,5 miliarde de dolari în țară, promițând încă 700 de milioane pentru următorii cinci ani.

Contraargumentele și realitatea complexă: Cu toate acestea, experții care au analizat situația de pe teren subliniază că:

• Protestele au avut motivații interne genuine și puternice

• Organizarea s-a făcut prin multiple canale, nu doar prin Hami Nepal

• Frustrările tinerilor sunt reale și documentate de ani de zile

• Guvernul Oli a avut relații strânse cu SUA, nu ostile

Vijay Prashad, directorul Institutului Tricontinental pentru Cercetări Sociale, argumentează că "dacă a existat vreo activitate externă în protestele din 2025, este mai probabil că India, și nu SUA, a avut un rol în aceste evenimente", având în vedere tensiunile de frontieră dintre Nepal și India.

Precedente regionale și contextul mai larg

Protestele din Nepal s-au înscris într-un model regional mai larg de manifestații conduse de tineri în Asia de Sud:

• Sri Lanka (2022): Prăbușirea guvernului din cauza crizei economice

• Bangladesh (2024): Proteste studențești care au dus la schimbarea guvernului

• Pakistan (2022): Tensiuni politice și economice majore

Indonezia: În același timp cu protestele din Nepal, Indonesia a cunoscut manifestații similare "anticorupție", ceea ce a alimentat speculațiile despre o coordonare externă, având în vedere că ambele țări sunt importante pentru inițiativa Belt and Road a Chinei și pentru BRICS.

Rolul tehnologiei și VPN-urilor în organizare

Un aspect important al protestelor a fost modul în care tineretul nepalez a reușit să circumvină interzicerea guvernamentală. Furnizorii de VPN-uri au raportat o creștere masivă a înregistrărilor, permițând tinerilor să acceseze platformele blocate și să se organizeze.

Această realitate tehnologică subliniază limitările oricărei încercări autoritare de a controla informația în era digitală și demonstrează reziliența organizării de la baza în sus.

Implicațiile pentru democrația nepaleză

Protestele au scos la iveală contradicțiile profunde din sistemul politic nepalez:

Criza legitimității:

• Guvernele instabile de la abolirea monarhiei în 2008

• Coaliții fragile și schimbări frecvente de power

• Promisiuni neîndeplinite ale Constituției din 2015

Generația dezamăgită: Generația Z din Nepal a crescut cu optimismul unei democracii inclusive, dar se confruntă cu realitatea că perspectivele de trai în țară sunt limitate, forțând emigrația masivă a tinerilor.

Soluții propuse și calea înainte

Protestatarii au sugerat numirea unei personalități de tranziție, cum ar fi fosta președintă a Curții Supreme, Sushila Karki (2016-2017), cunoscută pentru independența față de partidele politice. Cu toate acestea, experții avertizează că numirea unei personalități "apolitice" ar putea să dezamăgească și mai mult populația față de democrație.

Reformele necesare:

• Combaterea reală a corupției sistemice

• Crearea de oportunități economice pentru tineri

• Reformarea sistemului politic pentru stabilitate

• Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice

Lecțiile pentru democrațiile din regiune

Cazul Nepal oferă lecții importante despre:

• Puterea mobilizatoare a rețelelor sociale în societățile cu penetrare mare a internetului

• Riscurile cenzurii digitale într-o societate conectată

• Importanța adresării problemelor de fond ale tinerilor pentru stabilitatea politică

• Complexitatea interferențelor externe versus motivațiile interne genuine

Contextul internațional și reacțiile

Națiunile Unite au condamnat folosirea forței excesive împotriva manifestanților și au solicitat o investigație transparentă. Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a primit "acuzații profund îngrijorătoare privind folosirea inutilă sau disproporționată a forței de către forțele de securitate".

Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din Nepal, având în vedere poziția strategică a țării între India și China și implicațiile pentru stabilitatea regională.

Concluzii: între realitate și speculație

Protestele din Nepal reprezintă un caz complex care ilustrează intersecția dintre frustrările interne genuine și dinamicile geopolitice mai largi. În timp ce teoriile despre interferența externă nu pot fi complet respinse, dovezile sugerează că motivațiile principale ale manifestanților au fost interne: corupția, inegalitatea și restricțiile asupra libertăților civile.

Adevărata lecție a evenimentelor din Nepal nu este neapărat despre conspirațiile geopolitice, ci despre puterea unei generații tinere educate și conectate digital de a contesta sistemele politice defectuoase. În era rețelelor sociale, orice încercare de cenzură autoritară riscă să devină cataliza pentru proteste mai largi.

Pentru viitorul Nepalului, soluția nu constă în identificarea unor vinovați externi, ci în adresarea cauzelor profunde ale nemulțumirii: crearea de oportunități economice pentru tineri, combaterea corupției și construirea unui sistem politic mai stabil și responsabil față de nevoile cetățenilor.

În contextul geopolitic mai larg, Nepal va trebui să navigheze cu atenție între marile puteri regionale, menținându-și autonomia în timp ce beneficiază de cooperarea cu toate părțile. Participarea la organizații ca SCO nu trebuie să fie incompatibilă cu menținerea unor relații echilibrate cu celelalte puteri regionale și globale.

Situația din Nepal continuă să se dezvolte, iar formarea unui nou guvern va fi crucială pentru restabilirea stabilității și adresarea preocupărilor legitime ale tinerilor care au condus aceste proteste istorice.