Premierul Ilie Bolojan amenință cu demiteri în Guvern dacă România pierde fonduri europene din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm miniștrilor și secretarilor de stat: orice pierdere de bani din fondurile europene, în special din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va atrage consecințe politice imediate, inclusiv revocări din funcție. Declarația a fost făcută luni, în cadrul unui comitet interministerial de coordonare a PNRR, care a durat trei ore și a analizat stadiul cererilor de plată 3 și 4 (inclusiv restanțele aferente), precum și pregătirea cererilor 5 și 6.

Bolojan a subliniat că data limită critică rămâne 31 august 2026 – termenul final pentru implementarea PNRR la nivel european –, până la care ministerele implicate trebuie să accelereze reformele și să elimine întârzierile, în special la plata facturilor pentru lucrările executate. El a cerut o mobilizare totală pentru maximizarea absorbției fondurilor, în contextul în care România trebuie să dubleze ritmul atragerii banilor europeni în 2026 față de anul precedent.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat o imagine relativ optimistă a progresului recent: în 2025, România a atras peste 10,5 miliarde de euro din PNRR, iar bugetul pentru 2026 prevede sume cu aproximativ 70% mai mari față de anul anterior. Totuși, el a insistat că anul curent necesită dublarea volumului absorbit pentru a respecta angajamentele asumate cu Comisia Europeană.

Implementarea PNRR a început în 2021, iar până în prezent au fost realizate aproximativ jumătate dintre reforme și investiții asumate. Cu doar șase luni rămase până la termenul final de august 2026, experții consideră provocarea extrem de dificilă, mai ales având în vedere complicațiile anterioare: renegocierea planului în 2025 (după care valoarea totală a fost ajustată la circa 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi nerambursabile și restul împrumuturi), suspendarea unor proiecte cu risc ridicat de nefinalizare și pierderi parțiale deja înregistrate (inclusiv sume de ordinul sutelor de milioane legate de reforme întârziate, precum cea a pensiilor speciale ale magistraților).

Contextul politic este marcat de tensiuni în coaliția de guvernare (PNL-PSD-UDMR și aliați). Senatorul PSD Valeriu Șuhan a susținut necesitatea răspunderii miniştrilor și ordonatorilor de credite, subliniind că banii europeni reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltare, dar a criticat întârzierile cauzate de decizii CCR și complicații legislative din 2023-2025 privind pensiile magistraților: „Această chestiune a fost rezolvată în 2023, negociată cu Comisia Europeană, trecută de CCR, dar ulterior un magistrat a contestat un articol din Codul Fiscal, CCR a motivat abia la începutul lui 2025 și lucrurile s-au complicat cel mai mult în toamna anului trecut.”

Senatorul PNL Silviu Coșa a evidențiat meritele stabilizării bugetare sub actualul Guvern, care a permis reluarea plăților din fonduri europene, renegocierea PNRR pentru evitarea pierderii granturilor și suspendarea proiectelor cu șanse reduse de finalizare, redistribuindu-le pe alte surse de finanțare: „Toate aceste elemente nu permit nicio scuză din partea unui ministru care ratează un jalon sau un obiectiv de investiții din PNRR.”

Situația PNRR rămâne un test major pentru capacitatea administrativă a României. Deși Guvernul Bolojan a obținut renegocierea planului și a accelerat anumite proceduri prin ordonanțe, riscul de pierderi suplimentare persistă din cauza întârzierilor cronice, birocrației și capacității limitate de implementare. Premierul a anunțat deja întâlniri la nivel înalt, inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pe 26 februarie, pentru a discuta progresul și posibile ajustări. Populația și experții urmăresc cu atenție dacă măsurile stricte anunțate vor preveni pierderi majore sau vor genera doar presiuni suplimentare în interiorul coaliției.