Politica
1 oct. 2025
Timp de citire: 8 minute
Administrația Prezidențială face public documentul prezentat joi liderilor europeni la Comunitatea Politică Europeană, care detaliază interferența rusă în alegerile din 2024 și planul violent de după anularea scrutinului
București, 3 octombrie 2025 – Administrația Prezidențială a făcut public joi seara raportul complet pe care președintele Nicușor Dan l-a prezentat liderilor europeni în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene de la Copenhaga. Documentul, intitulat "Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României", detaliază modul în care Rusia a interferentat în alegerile prezidențiale din 2024 și planul violent conceput după anularea scrutinului de către Curtea Constituțională.
24 noiembrie 2024: Călin Georgescu, candidat independent, câștigă surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale cu aproximativ 23% din voturi.
6 decembrie 2024: Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, invocând interferențe rusești și manipularea pe rețelele sociale.
7 decembrie 2024: Călin Georgescu și Horațiu Potra se întâlnesc clandestin și concep "un plan de acțiuni violente".
8 decembrie 2024: Era planificată declanșarea unor acțiuni violente la București, împiedicată de autorități.
16 septembrie 2025: Călin Georgescu este trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale.
3 octombrie 2025: Nicușor Dan prezintă raportul liderilor europeni la Copenhaga.
"Am venit cu documentul și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și au zis că vor citi pe avionul de întoarcere. A existat interes", a declarat președintele Nicușor Dan, întrebat despre reacția liderilor europeni.
Interesul manifestat de liderii europeni subliniază importanța strategică pe care alianța occidentală o acordă amenințărilor hibride rusești în contextul războiului din Ucraina și al apropiatelor alegeri din mai multe țări europene.
"România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății", se arată în raport.
Strategia pusă la punct a avut drept obiectiv "deturnarea derulării optime a procesului electoral", conform documentului prezentat liderilor europeni.
Raportul identifică patru piloni ai operațiunilor rusești în România:
1. Atacuri cibernetice: Începute încă din 2022, atacurile cibernetice au fost "coordonate de actori din Federația Rusă". Acestea au vizat infrastructura digitală electorală și sistemele instituționale.
2. Acțiuni secrete destabilizatoare: Operațiuni clandestine menite să creeze haos și să submineze încrederea în instituții.
3. Subversiune politică: Sprijinirea și promovarea candidaților pro-ruși și a mesajelor care slăbesc coeziunea NATO și UE.
4. Dezinformare și propagandă: Campanii masive pe rețelele sociale și prin site-uri "doppelgänger" care imitau surse de știri legitime.
Raportul prezintă detalii concrete despre Horațiu Potra, descris ca având "legături documentate certe cu Federația Rusă":
Fost luptător în Legiunea Străină Franceză
Conduce o companie de mercenari care angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo
Contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice
Antrenare a forțelor guvernamentale din Congo
Raportul include fotografii și documente care demonstrează:
Legături directe cu personalul Ambasadei Rusiei la București, inclusiv fotografii cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin
Deplasări conspirate la Moscova, documentate de serviciile de informații
Comunicări frecvente cu reprezentanți ai Federației Ruse
Aceste fotografii, incluse în raportul oficial, oferă dovezi vizuale ale legăturilor pe care Potra le-a menținut cu reprezentanții ruși, subliniind caracterul concret și documentat al acuzațiilor.
După ce CCR a anulat alegerile prezidențiale pe 6 decembrie, Călin Georgescu "s-a întâlnit în incinta unui Centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra" în ziua următoare, 7 decembrie 2024.
"Ocazie cu care au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară și capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să declanșeze în data de 08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv", precizează raportul.
Strategia elaborată urmărea:
Deturnarea caracterului pașnic al acțiunilor de protest
Infiltrarea în mulțime a persoanelor cu pregătire militară
Detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar
Manipularea emoțiilor colective în contextul unei tensiuni sociale maxime
Schimbarea ordinii constituționale
Împiedicarea exercitării puterii de stat
Planul a fost împiedicat de intervenția serviciilor de informații și a forțelor de ordine, care au acționat preventiv pentru a neutraliza amenințarea.
Din luna noiembrie 2024 s-a "constatat o intensificare virulentă a activității de promovare electorală a candidatului independent pe TikTok. Expunerea acestuia în cadrul platformei a avut un caracter coordonat, fiind realizată de mai multe rețele de conturi".
Raportul detaliază modul concret de operare:
Crearea rețelei: "Rețeaua de conturi a fost creată între 2022-2023 și a fost activată cu o zi înaintea alegerilor cu scopul postării a peste 2.1 milioane de comentarii."
Infrastructura tehnică: "Conturile au fost create utilizând adrese de e-mail cu domeniul rumbler.ru, înregistrat în RU" - dovadă a originii operațiunii.
Manipularea algoritmului: "Realizată preponderent prin utilizarea succesivă în cadrul materialelor video a unor hashtag-uri afiliate candidatului independent și menționarea acestuia în secțiunea de comentarii aferentă materialelor video populare în cadrul platformei."
Cifrele sunt impresionante:
2,1 milioane de comentarii postate într-o perioadă extrem de scurtă
Rețele multiple de conturi coordonate
Activare sincronizată cu o zi înainte de alegeri
Exploatarea vulnerabilităților platformei TikTok
Prezentarea raportului la reuniunea Comunității Politice Europene are multiple semnificații strategice:
Solidaritate europeană: Demonstrează că atacurile hibride rusești vizează întreaga Europă, nu doar România.
Lecții pentru alte state: Multe țări europene vor organiza alegeri în 2025-2026 și pot învăța din experiența României.
Coordonare în apărare: Necesitatea unei răspunsuri europene unitare la amenințările hibride.
Legitimare internațională: Anularea alegerilor a fost un moment controversat care necesita explicații la nivel european.
La doar trei ore după prezentarea raportului de către Nicușor Dan, președintele Vladimir Putin a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, denunțând "anularea alegerilor democratice din România". Această reacție rapidă a fost interpretată de analișți ca o confirmare indirectă a implicării rusești în susținerea lui Georgescu.
Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru:
Complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale
Comunicarea de informații false, în formă continuată
În același dosar sunt 22 de inculpați, inclusiv Horațiu Potra, aflat în prezent în arest preventiv.
Procurorul General Alex Florența, care a elaborat raportul prezentat de președinte, coordonează mai multe investigații conexe privind:
Finanțarea campaniei lui Georgescu
Rețelele de conturi false
Conexiunile externe ale echipei de campanie
Pregătirea acțiunilor violente din decembrie
România se află în prima linie a confrontării dintre Occident și Rusia:
Graniță comună cu Ucraina unde se desfășoară război
Membră NATO și UE cu importanță strategică pe flancul estic
Bază militară la Kogălniceanu - cea mai mare din Europa de Est
Portul Constanța - crucial pentru sprijinirea Ucrainei
Raportul românesc documentează un model operațional pe care Rusia l-ar putea replica în alte țări:
Identificarea candidaților susceptibili de influență
Construirea rețelelor de sprijin local
Amplificarea artificială pe rețelele sociale
Pregătirea de planuri de destabilizare în caz de eșec
Întărirea rezilienței: Necesitatea de a consolida apărarea împotriva amenințărilor hibride.
Reforma electorală: Actualizarea legislației pentru a preveni manipulările pe rețelele sociale.
Educație civică: Creșterea capacității cetățenilor de a identifica dezinformarea.
Cooperare instituțională: Îmbunătățirea coordonării între serviciile de informații, justiție și autoritatea electorală.
Cadru comun de răspuns: Dezvoltarea unor mecanisme europene de identificare și contracarare a amenințărilor hibride.
Reglementarea platformelor: Presiune asupra TikTok, Facebook și altor platforme pentru a preveni manipulările.
Schimb de informații: Sisteme rapide de alertare între statele membre despre amenințări.
Sancțiuni coordonate: Răspunsuri ferme la încercările de interferență electorală.
Publicarea raportului despre anularea alegerilor din 2024 marchează un moment important în documentarea și expunerea tacticilor rusești de război hibrid. Detaliile concrete - de la adresele de email rumbler.ru până la fotografiile cu Potra la Ambasada Rusiei - transformă acuzațiile generale în dovezi specifice care pot fi analizate și verificate.
Pentru România, acest episod reprezintă atât o lecție dureroasă, cât și o oportunitate de a-și consolida apărarea democratică. Pentru Europa, cazul românesc devine un studiu de caz esențial despre modul în care Rusia încearcă să submineze democrațiile occidentale prin metode care evită confruntarea militară directă.
Interesul manifestat de liderii europeni pentru raport sugerează că lecțiile din România vor influența modul în care alte state europene se vor pregăti pentru propriile alegeri și pentru amenințările hibride care inevitabil vor apărea.
Următoarele luni vor arăta dacă procesele juridice împotriva lui Georgescu și Potra vor confirma în instanță ceea ce raportul prezidențial documentează: o tentativă coordonată de subminare a democrației românești prin interferență străină și planuri de violență internă.