Ordonanța Trenuleț 2026: salariul minim crește cu 125 de lei net, pensiile îngheață, companiile de stat sub presiune

Guvernul Bolojan a adoptat marți, 23 decembrie 2025, controversata Ordonanță de Urgență „Trenuleț", care stabilește cadrul fiscal și bugetar pentru anul 2026. Documentul cuprinde măsuri de austeritate combinate cu creșteri selecte de venituri, într-o încercare de a reduce deficitul bugetar de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la circa 6,2% în 2026.

Creșterea salariului minim: plus 125 lei în buzunar, dar cu o mică capcană

Măsura cea mai mediatizată din ordonanță este creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Această majorare va beneficia peste 830.000 de salariați români plătiți cu salariul minim pe economie.

Însă adevărata surpriză vine din detalii. Deși creșterea brută este de 275 de lei (6,8%), suma efectivă care ajunge în buzunarul angajaților este de doar 125 de lei net. Motivul? Guvernul reduce în paralel suma scutită de impozit din salariul minim, de la 300 de lei (nivelul actual) la 200 de lei, începând cu 1 iulie 2026.

Mai mult, această reducere progresivă va continua: suma scutită va scădea la 100 de lei în 2027, pentru a dispărea complet din 2028. Această măsură înseamnă, în practică, o creștere graduală a taxării muncii la nivelul salariului minim.

Calculele arată astfel:

• Salariul minim net actual (decembrie 2025): 2.574 lei

• Salariul minim net din iulie 2026: 2.699 lei

• Creștere netă efectivă: doar 125 lei (4,9%), nu 167 lei cât ar fi fost fără reducerea sumei scutite

Pensiile îngheț complet în 2026

Ordonanța Trenuleț confirmă ceea ce se anticipa de săptămâni bune: toate pensiile din România vor fi înghețate în 2026, inclusiv pensiile speciale. Nu va exista nicio creștere, nicio indexare cu inflația, nicio recalculare.

Această măsură afectează aproximativ 5 milioane de pensionari și se bazează pe argumentul că în 2024 s-a făcut o recalculare masivă a pensiilor (prin aplicarea noii legi a pensiilor), iar statul nu mai are resursele bugetare pentru creșteri suplimentare.

De asemenea, intrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru primari și președinții de consilii județene este amânată din nou - o practică devenită deja tradițională la fiecare final de an. Premierul Ilie Bolojan a declarat însă că în cursul anului 2026 s-ar putea veni cu o lege prin care aceste categorii de pensii speciale să fie complet desființate.

Reforma fiscală: impozite reduse pentru mari, crescute pentru mici

Ordonanța aduce schimbări majore în sistemul de impozitare:

1. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine la 1%, eliminând cotele diferențiate și excepțiile introduse în anii anteriori. Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Pragul pentru a fi considerat microîntreprindere rămâne la 100.000 de euro cifră de afaceri anuală.

2. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% începând din 2026, dar doar pentru companiile foarte mari, cele cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Această taxă va fi eliminată complet începând cu anul fiscal 2027.

Premierul Bolojan a justificat măsura spunând că „impozitul IMCA pe cifra de afaceri era un impozit ce inhiba investițiile din România". Critica acestei taxe venea mai ales din partea marilor companii care, în ani cu marje de profit foarte reduse sau chiar pierderi, erau totuși obligate să plătească 1% din cifra de afaceri.

3. Taxa pe stâlp se menține până în 2027, deși inițial se discutase despre eliminarea ei din 2026. Aceasta este taxa plătită de companiile din telecomunicații pentru infrastructura de rețea.

Reduceri în cheltuielile politice și parlamentare

Ordonanța Trenuleț cuprinde și măsuri care vizează reducerea cheltuielilor pentru clasa politică:

• Subvențiile pentru partide se reduc cu 10% față de nivelul din 2025

• Cheltuielile birourilor parlamentare se reduc cu 10%, ceea ce înseamnă reducerea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii (cheltuieli pentru funcționarea birourilor, cazare, transport etc.) față de nivelul din noiembrie 2025

Aceste măsuri au o componentă mai mult simbolică decât una substanțială din punct de vedere bugetar, dar sunt menite să demonstreze că și clasa politică contribuie la efortul de reducere a cheltuielilor publice.

Măsuri anti-evaziune fiscală: combustibili și alcool sub lupă

Premierul Bolojan a anunțat că ordonanța vine și cu măsuri care clarifică aspecte din zona fiscală, vizând în special combaterea evaziunii la TVA.

"Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea", a explicat Bolojan luni seară, la Antena 3.

Deși detaliile tehnice ale acestor măsuri anti-evaziune nu au fost dezvăluite public, este probabil că vor include sisteme de monitorizare electronică a tranzacțiilor, obligații suplimentare de raportare pentru operatorii din aceste sectoare și posibil sisteme de tip "fiscalizare" similare cu cele implementate în alte state europene.

Companiile de stat: planuri de eficientizare obligatorii și condiții pentru creșteri salariale

Unul dintre cele mai importante capitole ale ordonanței vizează companiile de stat, care vor fi supuse unor reguli mult mai stricte în 2026.

Salariile în companiile de stat vor fi, în principiu, plafonate, similar sectorului public. Există însă excepții: "Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern", a explicat premierul.

Mai important, fiecare companie de stat va trebui să prezinte, până la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, un plan detaliat de creștere a eficienței. Acest plan va fi monitorizat în următoarele trei trimestre pentru a verifica implementarea efectivă a măsurilor propuse.

"Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important", a subliniat Bolojan.

Această măsură vizează direct problema cronică a companiilor de stat din România: eficiență scăzută, costuri de personal umflate artificial, și lipsa de responsabilitate pentru performanță.

Reduceri de personal în administrația publică: „Nu trebuie să ne ascundem"

Într-o declarație cu impact major, premierul Bolojan a confirmat ceea ce mulți bănuiau dar nimeni nu îndrăznea să spună public: măsurile de reducere a cheltuielilor vor implica, inevitabil, și reduceri de personal în administrația publică.

"În cursul anului viitor, ceea ce am stabilit să reducem cheltuielile în administrație va implica în anume locuri inclusiv reducerea de personal. Nu trebuie să ne ascundem de asta", a declarat premierul la Antena 3.

Mecanismul propus este următorul: toate autoritățile publice vor trebui să își facă un audit al schemei de personal și să vadă dacă într-adevăr au personal în plus, dacă anumite posturi sunt perfect justificate sau nu.

Autoritățile vor avea două posibilități:

1. Să verifice sistemul de sporuri și distribuția personalului existent (relocare internă, eliminare sporuri nejustificate)

2. Acolo unde există în mod cert personal excede ntar, să facă reduceri efective de posturi

"Cu siguranță o parte dintre români sunt supărați pe mine" pentru aceste măsuri, a recunoscut Bolojan, dar a subliniat că sunt necesare pentru echilibrarea bugetului.

Această abordare directă și asumată public reprezintă o schimbare de paradigmă în discursul politic românesc, unde reducerile de personal în sectorul public au fost întotdeauna un subiect tabu.

Contextul economic și politic

Ordonanța Trenuleț vine într-un moment critic pentru economia României:

• Deficitul bugetar a atins aproximativ 8% din PIB în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană

• România este sub procedura de deficit excesiv a UE și riscă sancțiuni și blocarea fondurilor europene dacă nu reduce rapid dezechilibrul

• Guvernul s-a angajat față de Comisia Europeană să reducă deficitul la aproximativ 6,2% în 2026 și să continue reducerea treptată până la sub 3% din PIB

• Presiunile sunt majore atât din partea instituțiilor europene, cât și din partea pieței (costul împrumuturilor pentru stat a crescut semnificativ)

Documentul a fost pus în transparență decizională luni seară, 22 decembrie, pe site-ul Ministerului Finanțelor, și adoptat în ședința de guvern de marți, 23 decembrie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un comunicat: "Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale."

Reacții și critici

Patronatul IMM România și-a exprimat sprijinul pentru reducerea impozitului pe micro la 1%, dar a criticat vehement reducerea sumei neimpozabile din salariul minim, considerând-o "o majorare indirectă a taxării muncii".

Sindicatele nu au reacționat oficial până la momentul publicării acestui articol, dar se anticipează proteste majore odată ce impactul complet al măsurilor va fi înțeles de angajații din sectorul public.

Opoziția parlamentară a criticat pachetul de măsuri drept "austeritate brutală care va afecta cei mai vulnerabili", dar având în vedere că ordonanța a fost agreată de întreaga coaliție de guvernare (PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților), aceasta va trece probabil fără probleme și prin Parlament pentru validare.

Ce urmează

Ordonanța de Urgență intră în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, dar va trebui validată de Parlament în maximum 30 de zile. Având în vedere consensul existent în coaliția de guvernare, validarea este considerată o formalitate.

Impactul real al măsurilor se va vedea începând din ianuarie 2026, când vor intra în vigoare majoritatea prevederilor fiscale, și din iulie 2026, când vor deveni efective modificările legate de salariul minim.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în 2026, sau dacă vor fi necesare ajustări suplimentare pe parcursul anului.