Ofensiva de farmec a SUA la München maschează o linie mai dură față de Europa: Administrația Trump vizează un continent mai alb și mai de dreapta

Oficialii administrației Trump au adoptat un ton extrem de cald – chiar prietenos – față de aliații europeni în acest weekend, la Conferința de Securitate de la München (MSC 2026), care s-a desfășurat între 13 și 15 februarie. Totuși, mesajul de fond rămâne intransigent: alăturați-vă eforturilor lui Donald Trump de a remodela lumea în beneficiul Washingtonului sau dați-vă la o parte, relatează Politico într-o analiză preluată de G4Media. Delegația americană, formată din peste șase oficiali de rang înalt, a reprezentat un moment rar de interacțiune cu instituțiile multilaterale criticate dur de Trump în ultimul an, dar sub aparența diplomației se ascund intenții clare de reconfigurare a relațiilor transatlantice.

Ton Conciliant, Mesaj Ferm: Discursurile Cheie ale Delegației SUA

Șeful politicii Pentagonului, Elbridge Colby, a fost lăudat în coridoarele grandiosului hotel Bayerischer Hof pentru remarci conciliatoare, care au îndemnat SUA și aliații să colaboreze pentru securitatea Europei. Secretarul de Stat Marco Rubio a primit ovații în picioare pentru discursul său de sâmbătă, 14 februarie, în care a subliniat: „SUA și Europa aparțin împreună”. Rubio a evocat rădăcinile europene ale Americii, amintind de Mayflower și de moștenirea culturală comună, dar a avertizat asupra „ștergerii civilizaționale” prin migrație necontrolată, state sociale supradimensionate și dependență de instituții internaționale.

Vicepreședintele JD Vance a absentat de la conferință, concentrându-se pe agenda internă, după ce discursul său din 2025 a criticat dur Europa pentru lipsa de libertate de exprimare și slăbiciunea în fața amenințărilor interne. Absența sa a fost comunicată oficialilor europeni ca o prioritate domestică, dar a amplificat percepția că SUA se retrage din angajamente tradiționale.

Rubio a participat la o reuniune G7, dar a refuzat o întâlnire cu aliații europeni pe tema Ucrainei vineri seară, invocând constrângeri de program. Călătoria sa ulterioară în Ungaria și Slovacia – țări cu guverne naționaliste și pro-Rusia – a stârnit îngrijorări. „Marco Rubio vine cu un ton conciliant, dar apoi se duce în Ungaria și Slovacia. Ce fel de semnal este acesta?”, a declarat un legislator european pentru Politico.

Colby a avut o întâlnire cordială cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, pe o terasă a hotelului, reflectând interesul SUA pentru resurse strategice în regiune, după controversele din 2025 privind achiziționarea Groenlandei.

Reacții Europene: Îngrijorări Ascunse Sub Aplauze

Oficialii europeni au exprimat nemulțumiri în culise, la barul Trader Vic’s – unde fostul senator John McCain obișnuia să discute cu delegații bipartizane. Tonul SUA s-a schimbat, dar percepția că administrația Trump dorește o Europă „mai albă și mai de dreapta” persistă. Un oficial european a rezumat mesajul ca: „Alăturați-vă nouă, iar dacă nu o faceți, vom merge singuri. Desigur, vrem să fim alături de SUA”. Totuși, SUA pare să renunțe la ordinea internațională bazată pe reguli, esențială pentru Europa: „Pentru noi, partea bazată pe reguli este foarte importantă”.

Strategia de securitate națională a SUA din decembrie 2025 sugerează declinul civilizației europene, ceea ce îngrijorează lideri ca Alice Rufo, ministrul adjunct al apărării din Franța: „Mă îngrijorează negarea. Trebuie să citim documentele [administrației americane]. Ele sunt foarte clare.”

Unii oficiali UE au văzut în discursul lui Rubio un apel dur, dar necesar: „Este o modalitate mai blândă de a ne spune că s-a terminat vremea unicornilor care călăresc biciclete peste curcubee, însoțiți de tofu și lapte de migdale. Nu este vorba doar de a fi liniștiți sau nu. Este vorba de a decide dacă vrem să trăim în realitate sau într-o lume artificială a marilor anunțuri.”

Cancelarul german Friedrich Merz a descris conferința ca pe un „seismograf” al relațiilor SUA-Europa, criticând indirect Trump pentru excluderea Associated Press din Casa Albă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat un acord propus de SUA privind cedarea a jumătate din mineralele rare ale Ucrainei în schimbul sprijinului militar.

Context Local: Implicații pentru România și UE

Pentru România, aceste evoluții subliniază provocările în relațiile transatlantice. Ca membră NATO și UE, țara noastră depinde de parteneriatul cu SUA, dar trebuie să navigheze tensiunile dintre viziunea Trump și valorile europene. Președintele Nicușor Dan a anunțat recent participarea ca observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace al lui Trump, pe 19 februarie la Washington, reafirmând sprijinul pentru eforturile de pace în Gaza și procesul ONU. Aceasta reflectă o poziție echilibrată, dar criticii văd un risc de aliniere la o agendă care favorizează naționalismul de dreapta, similar guvernelor din Ungaria și Slovacia.

România, cu o rată NEET de peste 19% și o economie în recesiune tehnică, ar putea fi afectată de o Europă mai fragmentată. Integrarea mai profundă în piața UE, sugerată de experți ca Cătălin Ghinăraru, ar putea contrabalansa retragerea SUA din multilateralism. Totuși, presiunile americane pentru creșterea cheltuielilor de apărare (România alocă deja peste 2% din PIB pentru NATO) și controlul migrației se aliniază cu dezbaterile interne.

Evenimentele de la München nu vor avea un ecou puternic la Washington, unde prioritățile interne domină. Consilierii lui Trump se concentrează pe probleme naționale, iar echipa lui Vance a subliniat absența vicepreședintelui ca o alegere strategică.

Concluzie: O Schimbare de Ton, Nu de Substanță

Ofensiva de farmec a SUA la München ascunde o linie dură: o remodelare a alianței transatlantice în favoarea intereselor americane, cu accent pe naționalism, securitate și critică la adresa multilateralismului. Europa rămâne sceptică, temându-se de o divizare care ar slăbi continentul. Rămâne de văzut dacă dialogul va duce la compromisuri sau la o răcire suplimentară a relațiilor.