Nicușor Dan va participa ca observator la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” din SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat duminică că va participa, în calitate de observator, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace (Board of Peace), inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Evenimentul este programat pentru 19 februarie 2026, la Washington, la Institutul pentru Pace redenumit Donald J. Trump. Decizia vine după mai multe zile de consultări cu partea americană și reprezintă prima deplasare oficială a președintelui Dan în Statele Unite de la preluarea mandatului în mai 2025.

Anunțul Oficial și Motivația Participării

Prin intermediul unei postări pe Facebook, președintele Nicușor Dan a explicat: „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”.

El a subliniat că decizia se bazează pe susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie 2025 de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite. România a susținut constant necesitatea unei soluții care să pună capăt conflictului și a oferit ajutor populației civile din Gaza, inclusiv prin operațiuni de evacuare medicală de urgență.

Până recent, participarea României rămăsese sub semnul întrebării. Pe 12 februarie, înaintea reuniunii informale a Consiliului European, președintele Dan declara: „Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică, care este formatul discuției și eventualii observatori – care este rolul lor în această ședință? În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”.

Pe 8 februarie, el menționase că România analizează invitația primită luna precedentă și consultă SUA pentru a clarifica compatibilitatea prevederilor Cartei Consiliului cu obligațiile internaționale asumate de statul român, inclusiv posibile revizuiri sau interpretări ale documentului.

Contextul Inițiativei: Consiliul pentru Pace al lui Trump

Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial de președintele Trump la sfârșitul lunii ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a semnat Carta organismului. Inițiativa, prezidată de Trump, vizează rezolvarea conflictelor globale, cu accent inițial pe războiul din Fâșia Gaza, promovarea stabilității, păcii și guvernanței în zone afectate de conflicte. Organismul a fost conceput inițial pentru a monitoriza planul de pace în Gaza după încetarea focului între Israel și Hamas, dar rolul său a fost extins ulterior la alte conflicte internaționale.

Conform proiectului de statut, țările care doresc un loc permanent în Consiliu trebuie să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în fonduri lichide în primul an, beneficiind astfel de mandate nelimitate (față de maxim trei ani pentru alții). Multe state au respins invitația, inclusiv Suedia și Norvegia, invocând preocupări legale, constituționale sau principii de neutralitate. Italia, prin premierul Giorgia Meloni, a anunțat sâmbătă că va participa probabil ca observator, considerând prezența europeană necesară.

Trump a anunțat duminică pe Truth Social că, la reuniunea din 19 februarie, statele membre vor promite peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și de reconstrucție în Gaza, inclusiv angajamente de personal pentru forțe internaționale de stabilizare și poliție locală.

Poziția României și Implicațiile Diplomatice

Ca observator, România nu va avea statut de membru deplin și nu va fi obligată la contribuții financiare majore. Participarea subliniază parteneriatul strategic cu SUA și angajamentul față de soluții diplomatice multilaterale, în special în contextul rezoluției ONU din noiembrie 2025. Președintele Dan a insistat pe compatibilitatea cu obligațiile existente ale României, inclusiv cele din cadrul UE și NATO.

Inițiativa lui Trump a stârnit dezbateri internaționale: unii o văd ca pe o alternativă mai agilă la ONU pentru reconstrucția Gaza, alții ca pe o încercare de a crea un mecanism „pay-to-play” care ar putea submina instituțiile multilaterale tradiționale. În România, anunțul a fost acoperit larg de presă, cu reacții mixte – de la aprecieri pentru implicarea activă în diplomație globală, la critici privind statutul de observator, considerat de unii ca poziție secundară (de exemplu, comentarii ale jurnalistului Cristian Tudor Popescu care au descris România ca „țară de clasa a doua”).

Reuniunea din 19 februarie se anunță ca un moment cheie pentru conturarea rolului Consiliului, cu accent pe Gaza. Participarea președintelui Nicușor Dan reflectă echilibrul delicat al politicii externe românești: susținerea fermă a aliaților transatlantici, angajamentul pentru pace în Orientul Mijlociu și precauție față de inițiative care ar putea intra în conflict cu angajamentele europene sau ONU.