Nicușor Dan a semnat numirile pentru șefia marilor parchete. Chiriac la Parchetul General, Cerbu la DNA, Miron la DIICOT — mandate din 15 aprilie

Președintele a validat șase din opt propuneri și a respins candidatura lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de adjunct DIICOT. Noile conduceri ale celor mai importante instituții de urmărire penală din România intră în funcție pe 15 aprilie, respectiv 30 iunie.

Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri seară, 8 aprilie, decretele de numire pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT, finalizând o procedură de selecție demarată la 8 ianuarie 2026 și marcată de tensiuni între Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

Numirile semnate

Noile conduceri ale celor trei instituții sunt următoarele:

Parchetul General (PÎCCJ): Cristina Chiriac — procuror general; Marius Voineag — procuror adjunct al procurorului general (mandat din 30 iunie).

DNA: Ioan-Viorel Cerbu — procuror-șef; Marius-Ionel Ștefan — procuror-șef adjunct (mandat din 15 aprilie); Marinela Mincă — procuror-șef adjunct (mandat din 30 iunie).

DIICOT: Vlad Miron — procuror-șef; Alex Florența — procuror-șef adjunct. Ambii intră în funcție pe 15 aprilie.

Președintele a respins candidatura lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct DIICOT — singura nominalizare din lista ministerului pe care Nicușor Dan a refuzat-o.

Așteptările președintelui de la noile conduceri

Într-o declarație după semnarea decretelor, Nicușor Dan a formulat explicit ce așteptări are de la fiecare instituție. De la Parchetul General, a cerut o dinamizare generală a activității de urmărire penală, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor. De la DNA, a cerut concentrarea pe dosarele cu adevărat relevante pentru societate, nu pe dosare mărunte de rutină. De la DIICOT, și-a exprimat dorința de destructurare a marilor rețele de droguri și evaziune fiscală.

Nicușor Dan a transmis și un mesaj mai larg pentru corpul procurorilor: „Sistemul nostru judiciar a transformat procurorii în funcționari apăsați de mii de dosare, care nu mai au timpul necesar să se uite la dosarele cu adevărat de impact. Una dintre preocupări va fi cum să punem în balanță activitatea de rutină și cum să lăsăm timp procurorilor să se ocupe de dosarele cu impact."

Cine sunt noii șefi

Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași, a urmat un traseu procedurial complicat: a primit inițial aviz negativ din partea Secției pentru Procurori a CSM, a fost reaudiată de Ministerul Justiției, iar Radu Marinescu a decis totuși continuarea procedurii, invocând competența demonstrată și un proiect de management cu abordare sistemică a Ministerului Public.

Ioan-Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA, a obținut aviz pozitiv unanim din partea Secției pentru Procurori a CSM — unul dintre puținele cazuri din această procedură fără controverse la nivelul magistraturii.

Vlad Miron (Codrin-Horațiu Miron în documentele oficiale), actualul șef al DIICOT Timișoara, a primit de asemenea aviz pozitiv unanim al Secției pentru Procurori a CSM.

Marius Voineag, fost procuror general al României, și Alex Florența, tot fost procuror general, au ajuns pe lista finală fără aviz din partea CSM — situație posibilă conform Legii 303/2022, care permite ministrului Justiției să continue procedura dacă CSM nu emite aviz în termenul legal de 30 de zile. Ambii au primit voturi mixte în cadrul mai multor ședințe consecutive ale forului magistraturii.

O procedură disputată, cu avize negative ignorate

Procedura de numire a fost marcată de fricțiuni între Ministerul Justiției condus de Radu Marinescu (PSD) și CSM. Trei candidați — Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gill-Julien Grigore-Iacobici — primiseră avize negative din partea Secției pentru Procurori și au fost reaudiați de minister, care a decis totuși includerea a două dintre ele în lista finală transmisă președintelui. Candidatura lui Grigore-Iacobici a fost respinsă în final chiar de Nicușor Dan, care astfel a validat tacit reservele CSM față de acest candidat.

Nicușor Dan se pregătise pentru decizie pe termen lung: „M-am văzut cu zeci de procurori pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie. Această analiză amplă diferă foarte mult de ce se speculează în social media."

Context: de ce contează aceste numiri

România era fără conduceri depline la marile parchete de mai mulți ani, interimariatul prelungindu-se în contextul disputelor politice și procedurale din jurul acestor funcții. DNA și DIICOT sunt cele două instituții cu cel mai mare impact în combaterea corupției la nivel înalt și, respectiv, a criminalității organizate — dosarele lor influențează direct percepția statului de drept, relația cu Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și climatul de investiții. Numirile de miercuri, cu toată controversa procedurală care le-a însoțit, pun capăt unei perioade de incertitudine instituțională și vor fi evaluate în primele luni de mandat în funcție de dosarele pe care noile conduceri le vor prioritiza.