Nicușor Dan la sediul NATO: „România e mai sigură decât oricând". Rutte confirmă invitația la Summitul B9 de la București. Teheranul amenință. Deveselu primește capabilități suplimentare

Președintele României a mers joi la Bruxelles pentru o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte — prima după ce România a aprobat utilizarea bazelor militare de pe teritoriul său de către avioanele americane implicate în conflictul cu Iranul. Discuțiile au acoperit securitatea flancului estic, programul Santinela Estului, Marea Neagră, războiul hibrid și cheltuielile de apărare. Rutte a acceptat invitația la Summitul B9 de la București.

Pe fundalul celui mai acut conflict din Orientul Mijlociu de la Războiul din Golf încoace, Nicușor Dan a ales să meargă personal la sediul NATO, nu să trimită un reprezentant. Mesajul a fost calculat: România este prezentă, angajată și cere garanții.

„Reîntăresc pentru românii care se uită la noi că România este o țară sigură, chiar mai sigură", a declarat Dan după întâlnire. Rutte a completat cu o formulă mai directă, care vizează explicit contextul regional: „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru al Alianței. Suntem vigilenți și avem capacitățile pentru apărare, inclusiv sistemele anti-rachetă în care jucați un rol esențial."

Bazele americane și „negocierea" care n-a fost negociere

Subiectul cel mai sensibil al întâlnirii a fost inevitabil acesta: în urmă cu opt zile, CSAT a aprobat cu 272 de voturi utilizarea bazelor militare românești — în special Baza 90 Mihail Kogălniceanu — de către avioane-cisternă KC-135 ale Forțelor Aeriene americane, implicate logistic în operațiunile contra Iranului. Iranul a reacționat imediat, anunțând un „răspuns juridic și politic adecvat" la adresa României.

Întrebat dacă România a primit ceva în schimb pentru această decizie, Dan a fost explicit: „A fost o nevoie pe care aliatul nostru a avut-o, pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem. Nu a fost vorba de o negociere." Rutte a validat: „Este ceea ce aliații fac."

Dan a precizat totuși că decizia nu a fost complet gratuită strategic: două dintre „componentele" aduse în România întăresc scutul de la Deveselu, oferind protecție suplimentară României și Europei. Detalii tehnice nu au fost oferite public.

Santinela Estului, Marea Neagră, hub de securitate și dronele ucrainene

Agenda a depășit contextul imediat al conflictului iranian. Au fost discutate noi capabilități pentru România în cadrul programului Santinela Estului, proiectele NATO privind Marea Neagră și dezvoltarea unui hub de securitate în zonă, cu discuții pregătitoare înainte de Marele Summit NATO de la Ankara. Au fost analizate și provocările din domeniul războiului hibrid, inclusiv cooperarea cu Ucraina în materie de drone și echipamente anti-dronă.

România a cheltuit în 2025 2,2% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 bugetul va ajunge la 2,5%, din care aproape 40% va fi alocat pentru investiții în echipamente militare. Este una dintre puținele țări NATO care a respectat, și depășit, pragul de 2% înainte ca Alianța să discute ridicarea lui.

Summitul B9 de la București — o miză diplomatică majoră

La finalul întâlnirii, Nicușor Dan a confirmat că a invitat oficial secretarul general al NATO la summitul B9 de la București, invitație care a fost acceptată.

B9 — grupul celor nouă state de pe flancul estic al NATO, de la Estonia la Bulgaria — a crescut exponențial în relevanță diplomatică din 2022 încoace. Un summit B9 la București, cu Rutte prezent, ar consolida poziția României ca pivot regional în arhitectura de securitate a Alianței — nu doar o gazdă de baze militare, ci un actor cu voce proprie în definirea strategiei de flanc estic.

„E esențial ca Iranul să nu aibă capacități nucleare sau balistice"

Rutte a vorbit și direct despre conflictul iranian, cu o claritate neobișnuită pentru un secretar general al NATO. „E esențial ca Iranul să nu aibă capacități nucleare sau balistice. SUA reduce aceste capacități. Strâmtoarea Ormuz trebuie să se deschidă cât mai repede. Aliații discută cu SUA și între ei cea mai bună modalitate pentru a rezolva această problemă de securitate."

A fost primul secretar general NATO care a declarat explicit public că reducerea capacităților balistice ale Iranului este un obiectiv al Alianței — nu doar al Israelului sau al SUA.

Republica Moldova și războiul hibrid

Dan a ridicat și subiectul Republicii Moldova, pledând pentru continuarea sprijinului NATO acordat partenerilor vulnerabili, în special Republicii Moldova, vizată de acțiunile hibride ale Rusiei. Contextul este și intern: România găzduiește refugiați ucraineni, are o frontieră lungă cu Ucraina și partajează cu Moldova o populație și o limbă. Orice destabilizare a Moldovei afectează direct România.

Context: România, între două fronturi

Vizita de joi vine la exact 19 zile de la declanșarea conflictului SUA-Israel-Iran și la opt zile după decizia CSAT privind bazele militare. România se află acum într-o poziție inedită: gazdă a logisticii americane pentru un conflict activ, cu o amenințare iraniană explicită la adresă, cu petrolul spre 10 lei pe litru ca urmare directă a blocadei Strâmtorii Ormuz, și cu un buget intern în blocaj parlamentar simultan.

Declarația lui Dan — „România este mai sigură decât oricând" — este și un mesaj pentru publicul intern, nu doar diplomatic. Rămâne de văzut cât de convingător este, pe fondul unui război la 1.800 de kilometri distanță care lovește direct în buzunarul fiecărui român la pompă și la supermarket.