Motorina depășește 8,2 lei/litru: presiuni globale, fiscale și regionale amplifică vulnerabilitatea României la scumpiri

Prețul mediu al motorinei standard în România a depășit pragul de 8,2 lei/litru în unele stații de distribuție, confirmând prognozele recente ale Asociației Energia Inteligentă (AEI). Potrivit datelor actualizate de la monitorizări independente precum peco-online.ro și rapoarte din presă, prețurile variază azi între aproximativ 8,12 și 8,23 lei/litru pentru motorina standard, cu valori mai ridicate în anumite zone urbane, inclusiv București. Motorina premium se situează între 8,48 și 8,78 lei/litru, iar benzina standard rămâne sub 8 lei/litru (între 7,81 și 7,95 lei/litru în medie), reflectând o diferență persistentă între cele două sortimente principale.

Un studiu recent al AEI, intitulat „Crizele regionale pot scumpi serios carburanții în România. Motorina, vulnerabilul energetic al țării”, anticipa o creștere de circa 9% până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanță, evoluția s-a materializat aproape exact, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale ale petrolului Brent și al tensiunilor regionale din Europa Centrală și de Est.

Între 31 decembrie 2025 și 22 februarie 2026, prețul barilului Brent a urcat cu aproximativ 18-19% (de la niveluri sub 65 USD/baril la circa 71-72 USD/baril în ultimele zile, cu fluctuații zilnice minore), conform datelor de piață. În aceeași perioadă, motorina în România s-a majorat cu circa 8,5%, din care aproximativ jumătate provine din ajustarea accizelor și TVA-ului la 1 ianuarie 2026. Acciza la motorină a ajuns la 2,8 lei/litru, iar TVA-ul la 1,42 lei/litru, ceea ce face ca ponderea fiscalității în prețul final să crească de la 46% în 2020 la 56% în prezent. Creșterea netă determinată strict de piață (fără taxe) este estimată la circa 5%, indicând că transferul integral al scumpirilor globale către consumator nu s-a produs încă pe deplin.

Principalul factor regional îl reprezintă întreruperea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia, suspendată din 27 ianuarie 2026 după un presupus atac cu dronă rusă asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. Kyiv atribuie oprirea atacului, în timp ce Budapesta și Bratislava acuză Ucraina de întârziere în repararea și reluarea fluxurilor. Criza a dus la blocaje logistice, presiuni asupra stocurilor și creșteri ale costurilor de transport în regiune. România, deși beneficiază de rafinării proprii (Petromidia și Petrobrazi) și de stocuri interne mai solide, resimte efectele indirecte prin piața regională interconectată și prin dependența parțială de importuri.

Din 2020 până în februarie 2026, motorina a crescut de la 5,76 lei/litru la peste 8,2 lei/litru, o majorare cumulată de aproximativ 42%. Evoluția fiscalității a contribuit decisiv la această tendință, alături de volatilitatea pieței globale.

AEI conturează trei scenarii pentru lunile următoare:

• Stabilizare rapidă – dacă fluxurile prin Druzhba sunt reluate și Brent se stabilizează sub 72-73 USD/baril, prețul motorinei ar putea oscila între 8,1 și 8,3 lei/litru.

• Tensiune controlată – în condiții de instabilitate regională prelungită, cu Brent menținut la niveluri ridicate, prețul ar putea urca gradual spre 8,3-8,5 lei/litru.

• Creșteri majore – scenariu mai puțin probabil, dar posibil în caz de escaladare a conflictelor sau șocuri suplimentare pe piața globală, cu potențial peste 8,5 lei/litru.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, propune implementarea unui mecanism temporar de protecție – un „airbag” energetic – pentru populație și sectoare strategice (transport, agricultură, construcții) dacă prețul crește cu peste 10% în trei luni. Măsuri sugerate includ instrumente fiscale flexibile (reduceri temporare de accize), sprijin țintit pentru categoriile vulnerabile și sectoare critice, toate calibrate, limitate în timp și fără distorsiuni majore ale pieței.

„România nu are lipsă de combustibil, dar este extrem de vulnerabilă la preț. Intervențiile trebuie să fie inteligente, țintite și temporare, pentru a proteja populația și economia fără a submina mecanismele de piață”, a subliniat Chisăliță.

Contextul subliniază dependența continuă a României de importuri energetice și de volatilitatea geopolitică, în special în regiunea Mării Negre și Europa Centrală. Guvernul monitorizează evoluția, dar până acum nu a anunțat măsuri imediate de compensare. Șoferii și operatorii economici resimt deja impactul în costurile de transport și logistică, cu posibile efecte în lanț asupra inflației și prețurilor la bunuri.