Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete: gărzi reformate, ture în blocul operator, desființarea monopolului CNAS — și o factură de 600 de milioane de euro din dosarul Pfizer

Un interviu amplu cu ministrul Sănătății radiografiază principalele fronturi deschise ale sistemului medical românesc: reforma structurală a gărzilor, creșterea capacității chirurgicale, cele 22 de șantiere de spitale, ambiția de a sparge monopolul CNAS — și responsabilitatea politică pentru dezastrul contractelor de vaccinuri COVID-19.

Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete (USR) se află simultan pe mai multe fronturi: reformă structurală a sistemului, presiunea termenelor din PNRR, o condamnare de 600 de milioane de euro în dosarul Pfizer și o rezistență instituțională solidă față de ideile sale cele mai ambițioase. Într-un interviu pentru G4Media, Rogobete a vorbit deschis despre toate acestea.

Reforma gărzilor: ture de 12 ore și plată diferențiată

Una dintre cele mai așteptate reforme din sistemul sanitar românesc vizează modul în care sunt organizate și plătite gărzile medicilor. Rogobete a anunțat că va da posibilitatea spitalelor de urgență ca, pentru anumite secții, gărzile să fie organizate în intervale de 12 ore — o practică curentă în majoritatea sistemelor europene, dar până acum inexistentă în România. „Dacă mă apuc cu reguli stricte și facem iar o legislație stufoasă de nu o poate aplica nimeni, ea nu se va putea aplica. Îmi doresc ceva simplu — le dăm posibilitatea, cum am făcut cu ambulatoriile de specialitate, și unde lucrurile funcționează", a spus ministrul.

Reforma presupune și o clasificare nouă a tipurilor de gardă, în trei categorii distincte: gardă la domiciliu (practicată în toată Europa, cu intervenție doar la chemare), gardă de monitorizare (medicul îngrijește exclusiv pacienții internați în secția proprie) și gardă de urgență (care include și interacțiunea cu urgențele din afara unității). Cele trei categorii vor fi plătite diferențiat, în funcție de responsabilitate și nivelul real de solicitare — o schimbare față de sistemul actual, în care plata se face procentual și generează inechități profunde. Rogobete a amintit că gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017, că vechimea în muncă se calculează în ani, nu în ore reale lucrate, și că reforma nu este gândită „împotriva personalului medical, ci pentru personalul medical."

Ture în blocul operator pentru mai multe operații

O altă noutate anunțată de ministru vizează direct capacitatea chirurgicală a spitalelor: introducerea de ture în blocul operator, astfel încât sălile de operație să fie utilizate pe perioade extinse, nu doar în programul clasic de dimineață. Măsura urmărește creșterea numărului de intervenții chirurgicale efectuate în spitalele publice, reducând listele de așteptare. Este o reformă de management operațional, nu neapărat de investiții noi — dar care presupune reconfigurarea echipelor și a programului personalului, cu toate rezistențele instituționale aferente.

Cele 22 de șantiere și presiunea PNRR

România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi în construcție — „fără precedent", subliniază Rogobete. Dintre acestea, 8 au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, iar alte 7 trebuie finalizate până în iulie 2026pentru ca fondurile să nu fie pierdute. Nouă au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, cu termen extins până în 2028, gradul mediu de execuție al acestora fiind de aproximativ 40%.

Ministrul a garantat că cele 7 spitale cu termen din PNRR vor fi finalizate la timp: „Șantierul efectiv la Timișoara — prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023. La 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute."

Printre proiectele strategice în curs se numără și un al doilea Centru pentru Mari Arși, planificat la București, pentru care Rogobete urmează să meargă la Washington în căutarea finanțării prin Banca Mondială. Centrul de mari arși de la Timișoara, finanțat cu 60 de milioane de euro tot prin Banca Mondială, urmează să devină operațional la finele acestui an.

Desființarea monopolului CNAS — o idee cu rezistență

Una dintre propunerile cele mai radicale ale lui Rogobete rămâne desființarea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca unic contractant al serviciilor medicale. Ministrul a recunoscut că întâlnește „rezistență" instituțională și politică pentru această idee, dar nu renunță la ea. Logica reformei pornește de la ineficiența structurală a CNAS ca monopol de stat: fără competiție și fără mecanisme de performanță, casa de asigurări nu are stimulente să îmbunătățească contractarea sau calitatea serviciilor achiziționate.

Dosarul Pfizer: 600 de milioane de euro și un dezastru administrativ cu mai mulți vinovați

Cel mai sensibil subiect al interviului a fost condamnarea României de către Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles, pe 1 aprilie 2026, în procesul intentat de Pfizer pentru nepreluarea a aproximativ 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19 din contractele semnate în 2021. Suma de plată este de 3.031.128.036 lei cu TVA — circa 600 de milioane de euro — iar cu penalitățile de întârziere suma totală ajunge la aproximativ 3,4 miliarde de lei. România nu dispune de acești bani în bugetul Ministerului Sănătății pe 2026. Suma va veni din bugetul de stat, posibil în tranșe, a precizat Rogobete după consultări cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

Decizia belgianã este executorie, chiar dacă România o poate ataca cu apel. Banii pot fi blocați într-un cont pe durata contestației.

Rogobete a prezentat cronologia dezastrului: în noiembrie 2020 s-a semnat primul contract (12,78 milioane de doze), în februarie 2021 al doilea (12,31 milioane de doze), iar în mai 2021 — cel de-al treilea contract, cel care a generat procesul, pentru 30 de milioane de doze. „Contractul numărul trei a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate. În mai 2021 nu știam în ce direcție va merge pandemia, dar știam sigur că populația nu se va dubla", a spus ministrul. Prin intermediul celor trei contracte, pentru România au fost contractate în total 94 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

Un moment-cheie ignorat: în 2023, Comisia Europeană și Pfizer au negociat un amendament care ar fi permis statelor membre să reducă numărul de doze contractate și să eșaloneze livrările până în 2026. Guvernul României, condus atunci de ministrul Sănătății Alexandru Rafila (PSD), a refuzat să semneze amendamentul, invocând „condițiile propuse". Această decizie a blocat singura ieșire juridică disponibilă și a lăsat România cu obligațiile integrale din contractul din 2021. Pfizer a arătat în plângere că, dacă amendamentul ar fi fost semnat, România ar fi putut reduce semnificativ numărul de doze achitate.

Ministrul a invocat și dosarul DNA aflat în curs, în care sunt cercetați fostul premier Florin Cîțu și doi foști miniștri ai Sănătății: Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă (ambii USR), pentru abuz în serviciu și prejudicierea bugetului statului cu circa 1 miliard de euro prin semnarea contractului pentru mai multe doze decât era necesar. „DNA să vină cu răspunsul și să ne spună cine este de vină, cine a greșit, cum s-au făcut aceste estimări și de ce s-a semnat al treilea contract", a spus Rogobete.

Ministrul a speculat și o oportunitate colaterală: negocieri cu Pfizer pentru accesul României la terapii moderne — de cancer, diabet, boli rare — în schimbul vaccinurilor contractate dar nelivrate, convertind astfel o datorie în capacitate terapeutică. „La aproape 4 ani de când s-a terminat pandemia, încă ducem lupte importante și canalizăm multă energie în zona de vaccinare", a concluzionat el.

Antivaccinismul — „la intensitate maximală"

Rogobete a abordat și problema antivaccinismului, pe care îl consideră la „intensitate maximală" în România. În opinia sa, campania de vaccinare COVID-19 a eșuat parțial tocmai din cauza politizării excesive: „Campania a eșuat în momentul în care politicienii au decis să promoveze vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate." Ministrul pledează pentru recâștigarea încrederii populației prin comunicare medicală credibilă, nu prin mesaje politice, și pentru extinderea programelor de screening pentru cancer — o altă reformă anunțată pentru 2026, finanțată inclusiv din PNRR.