Politica
16 feb. 2026
Timp de citire: 4 minute
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a anunțat că va prezenta săptămâna viitoare un proiect de act normativ prin care adaosul comercial la toate produsele agroalimentare să fie plafonat la 20% în situația în care inflația anuală depășește 5%. Măsura vine ca răspuns la o scădere drastică a consumului de alimente – estimată de ministru la aproape 30% – și la presiunile asupra industriei de procesare, care înregistrează pierderi din cauza volumelor reduse de vânzări.
Într-o intervenție la Antena 3 duminică seară, 14 februarie 2026, Florin Barbu a subliniat că puterea de cumpărare a românilor s-a deteriorat semnificativ, cu efecte directe asupra consumului alimentar:
„Încă din 1 august, eu tot am spus că puterea de cumpărare și partea de alimente în România a scăzut și va scădea. Consumul la alimente a scăzut cu aproape 30%. Gândiți-vă ce repercusiuni pot fi asupra industriei alimentare. Când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, ele merg în pierdere. Au foarte mulți angajați, aceste unități mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare… sigur, merg pe pierdere.”
Ministrul a precizat că propunerea nu reprezintă o intervenție directă în piață, ci o măsură de combatere a inflației:
„În momentul de față, inflația cred că a ajuns undeva la 10%. Am luat o decizie și voi prezenta săptămâna viitoare un pachet, ca să nu mă mai acuze toți economiștii și cei care se pricep la partea de economie că intervin în piață. Nu mai intervin în piață. Intervin asupra inflației, cu un mecanism foarte simplu. Atunci când inflația este peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază. Pentru că acel adaos practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalimentare.”
Barbu a menționat că măsura anterioară de plafonare a adaosului la 14 produse de bază (aplicată în 2023–2024) a determinat creșteri de preț la alte categorii neincluse, fapt confirmat și de Consiliul Concurenței. Noua propunere extinde plafonarea la întreg spectrul agroalimentar.
Declanșare: Plafonarea se activează automat dacă rata anuală a inflației depășește 5% (conform datelor INS).
Nivelul plafonului: Adaosul comercial maxim de 20% aplicat peste fișa de cost (cheltuieli directe și indirecte, conform ordinului Ministerului Finanțelor).
Durata: Măsura rămâne în vigoare cât timp inflația este peste 5%; dacă scade sub acest prag, piața revine la mecanisme libere.
Control și sancțiuni: Verificarea respectării plafonului revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Barbu a amintit că, în 2023–2024, ANAF a aplicat amenzi de aproape 18 miliarde de lei retailerilor care nu au respectat plafonarea adaosului la produsele de bază.
Ministrul a subliniat că plafonarea la 20% nu afectează profitabilitatea companiilor: „20% reprezintă un adaos comercial peste fișa de cost. Fișa de cost include cheltuielile directe și indirecte. Practic reprezintă un profit de 20% net. Deci nu avea cum Ministerul Agriculturii să intervină în piață și să ducă aceste companii în faliment.”
Scăderea consumului cu aproape 30% la alimente este una dintre cele mai grave consecințe ale recesiunii tehnice din a doua jumătate a anului 2025 (contracție de 0,2% în T3 și 1,9% în T4) și ale inflației persistente. Datele INS și Eurostat confirmă o presiune majoră asupra gospodăriilor: cheltuielile cu alimente și băuturi non-alcoolice au scăzut semnificativ în 2025, iar industria de procesare se confruntă cu capacități neutilizate și pierderi operaționale.
Propunerea lui Barbu vine într-un moment de tensiuni în coaliția de guvernare. Premierul Ilie Bolojan promovează măsuri de disciplină fiscală și reducere a cheltuielilor, în timp ce PSD (prin voci ca Marcel Ciolacu și Florin Barbu) cere intervenții active pentru protejarea consumatorilor și relansarea economică. Fostul premier Ciolacu a criticat recent măsurile de austeritate ale lui Bolojan ca fiind responsabile pentru recesiune, iar propunerea de plafonare ar putea deveni un nou punct de conflict.
Economiștii au reacționat mixt: unii văd măsura ca pe o intervenție populistă cu riscuri de distorsiuni în piață și efecte adverse asupra investițiilor, alții o consideră necesară pentru a proteja consumatorii în contextul unei inflații care erodează puterea de cumpărare.
Proiectul urmează să fie prezentat săptămâna viitoare (probabil 17–21 februarie 2026) și va intra în dezbatere publică. Dacă va fi adoptat, ar reprezenta una dintre cele mai extinse intervenții în prețurile agroalimentare din ultimii ani, cu impact potențial asupra retailerilor, procesatorilor și fermierilor.