Lucian Despoiu: Românul care controlează Atlantico și arhitectul invizibil al campaniilor politice europene

Achiziția publicației franceze de dreapta Atlantico plasează consultantul politic român în centrul unei rețele internaționale controversate, care leagă București de Paris, Chișinău și Atena

Tranzacția a fost anunțată luni, 2 decembrie 2025, și a stârnit interes imediat în presa franceză: Lucian Despoiu, antreprenor român specialist în marketing politic digital, a devenit acționarul majoritar al Atlantico, una dintre cele mai influente platforme de știri și dezbateri de orientare conservatoare din Franța. Firma sa, Kondiment, a plătit puțin peste două milioane de euro pentru controlul asupra publicației care atrage între unul și două milioane de vizitatori unici lunar.

Pentru observatorii campaniilor electorale din Europa de Est, numele lui Despoiu nu este o noutate. De peste două decenii, românul de 45 de ani a construit o rețea complexă de consultanță politică și marketing digital care s-a întins de la București la Belgrad, de la Chișinău la Washington, servind președinți, prim-miniștri și partide politice pe patru continente. Dar achiziția Atlantico îl transformă dintr-un "operator din umbră" al campaniilor electorale într-un proprietar vizibil de media, într-un moment în care Franța traversează cea mai profundă criză politică din istoria celei de-a Cincea Republici.

Contextul francez: o țară în derivă politică

Momentul în care Despoiu preia controlul asupra Atlantico nu putea fi mai sensibil pentru peisajul politic francez. La 1 decembrie 2025, Franța se află în pragul unui colaps instituțional fără precedent în ultimii 60 de ani. În septembrie 2025, François Bayrou, al treilea prim-ministru al președintelui Emmanuel Macron într-un interval de 12 luni, a căzut după un vot de neîncredere devastator - 364 de parlamentari împotriva lui, din 577. În octombrie, succesorul său, Sébastien Lecornu, a demisionat după doar 27 de zile în funcție, cea mai scurtă guvernare din istoria republicii moderne franceze, înainte de a fi repus în funcție de Macron pentru negocieri de ultimă oră.

Criza este alimentată de un parlament fragmentat în trei blocuri ireconciliabile: stânga radicală a Noului Front Popular condusă de Jean-Luc Mélenchon, centrul macrionist în eroziune și extrema dreaptă a Adunării Naționale a Marine Le Pen, care conduce în sondaje cu 32% din intențiile de vot. Niciun bloc nu poate forma o majoritate, iar datoria publică franceză a atins 114% din PIB - 3.346 trilioane de euro la finalul primului trimestru din 2025 - alimentând o criză bugetară care a răsturnat deja două guverne.

În acest context volatil, achiziția unei platforme media influente de către un consultant politic străin - cunoscut pentru operațiuni digitale sofisticate în zeci de țări - ridică întrebări legitime despre intenții, conexiuni și capacitatea de a modela opinia publică într-un moment critic pentru democrația franceză.

Traiectoria unui pionier: de la eJobs la campaniile electorale globale

Lucian Despoiu a început ca unul dintre pionierii internetului comercial românesc. În anii 2000, a co-fondat eJobs, platforma de recrutare care a devenit lider de piață, și agenția de marketing digital Kondiment. Ulterior a creat Majoritas, companie specializată în consultanță politică și tehnologie electorală, care susține că a lucrat în peste 40 de țări începând din 2008. În 2013, Despoiu a fost numit consul onorific al Republicii El Salvador la București, recunoaștere a influenței sale în mediul de afaceri.

Majoritas s-a poziționat rapid ca furnizor de infrastructură digitală pentru campanii electorale de anvergură. Partenerul său de atunci, Stelian Nistor, declara pentru Realitatea Plus: "Lucrăm, discret, exclusiv în străinătate. Cinci președinți, opt prim-miniștri și 20 de partide în portofoliu. Avem până acum 15 campanii mari, cu 14 victorii." Compania s-a specializat în campanii online, gestionarea prezenței în rețelele sociale, publicitate digitală targetată și, conform unor acuzații neconfirmate, crearea de structuri automatizate de influențare a opiniei publice.

În România, Despoiu a lucrat pentru lideri din PNL și PSD, inclusiv pentru Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu și Radu Mazăre. În 2017, presa a relatat despre colaborarea Majoritas cu consultantul israelian Asaf Eisin în Serbia și despre legături presupuse cu campania PSD pentru parlamentarele din 2016. Despoiu a negat implicarea directă, susținând că firma sa a furnizat doar o prezentare preliminară.

Moldova: contracte oficiale și acuzații de "ferme de trolli"

Influența lui Despoiu devine vizibilă cu claritate în Republica Moldova, unde aproape toate partidele pro-occidentale majore au apelat la serviciile sale de consultanță digitală. În 2021, Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu, a recunoscut public existența unui contract cu Despoiu: "Este un contract de consultanță care noi îl avem, este oficial totul. Este promovarea partidului pe rețelele de socializare, iată în ce constă contractul. Postări sponsorizate." Grosu a subliniat că relația este transparentă și raportată la Comisia Electorală Centrală.

Însă anul următor, în 2022, bloggerul Ion Harghel - fost apropiat al Partidului Democrat (PDM) condus de oligarhul Vlad Plahotniuc - a afirmat într-o emisiune TV că și PDM a apelat la firma lui Despoiu pentru "boți" și operațiuni online, în încercarea de a gestiona imaginea extrem de negativă a lui Plahotniuc în social media: "PDM a apelat la o firmă din România, condusă de Lucian Despoiu, ca să-și rezolve problemele pe online, să apeleze la boți. Despoiu a fost angajat de PAS în campania electorală, chiar Igor Grosu a recunoscut acest lucru."

Harghel a mers mai departe, susținând că PAS dispune în prezent de "cea mai mare fermă de trolli" din Moldova, deși conducerea partidului neagă vehement existența unor astfel de structuri organizate și subliniază că activitățile sale se limitează la promovare online legitimă, transparentă și raportată autorităților. Harghel a sugerat, de asemenea, că aproape toate partidele majore din Moldova - inclusiv Platforma DA și chiar PSRM - au folosit, la momente diferite, instrumente de tip bot/troll, direct sau indirect, considerând că "dacă nu ești prezent acolo, ești mort politic".

Ceea ce rezultă este o imagine clară: Lucian Despoiu a devenit arhitectul unei părți semnificative a spațiului digital politic moldovenesc - un ecosistem în care granița dintre utilizatori reali și conturi automatizate devine din ce în ce mai neclară, iar cetățenii obișnuiți nu mai pot distinge întotdeauna dacă interacționează cu persoane reale sau cu scripturi programate.

Acuzații explozive privind ingerința în alegerile americane

Cele mai grave acuzații la adresa lui Lucian Despoiu provin dintr-o investigație realizată de Realitatea Plus în România, care a susținut - citând surse anonime - că Despoiu și partenerul său Stelian Nistor ar fi fost implicați în operațiuni de ingerință în campania prezidențială americană din 2016, în special în acțiuni anti-Trump.

Conform acestei teze, Despoiu și Nistor, prin Majoritas, ar fi selectat hackeri români specializați în infracțiuni cibernetice, la cererea unor persoane din anturajul administrației Obama și al taberei Hillary Clinton. Hackerii ar fi fost "plasați" pe teritoriul SUA pentru a crea aparența unei intervenții ruse pro-Trump - prin acțiuni online care să imite atacurile atribuite Rusiei - pentru ca apoi să fie "descoperiți" și scandalul să explodeze public. În această schemă ar fi fost implicați și persoane cu trecut în trupele speciale ruse Spetsnaz, precum colonelul Boris Golovin.

Realitatea Plus nu a prezentat însă un dosar penal sau documente judiciare care să confirme această poveste, bazându-se exclusiv pe surse neidentificate și pe interpretări ale legăturilor profesionale dintre actorii implicați. Un personaj cheie invocat în schemă, Dan Ciobanu - proprietarul unei firme IT care a lucrat tehnic pentru Majoritas - a negat categoric orice implicare în activități de hacking sau securitate cibernetică: "Nu am efectuat niciun serviciu în aria tehnică, legală și geografică menționată. Niciodată nu am selecționat, format, prestat servicii de cyber-security sau ethical/non-ethical hacking. Nu am coordonat niciun fel de echipă în SUA."

Până la 1 decembrie 2025, nu există nicio confirmare oficială, americană sau românească, că Despoiu sau companiile sale ar fi vizate în anchete privind ingerințe în alegerile din SUA. Din punct de vedere jurnalistic, acuzațiile rămân la nivelul unei piste speculative, bazate pe surse anonime și legături de rețea indirecte, fără probe judiciare făcute publice.

Legătura controversată cu ministrul Nazare și politicianul grec condamnat pentru abuz

În 2022, numele lui Lucian Despoiu apare într-un alt context extrem de sensibil: un circuit de afaceri care leagă România de Grecia, cu ramificații politice serioase și personaje controversate din cercurile puterii de la Atena și București.

Punctul de întâlnire este compania românească Winkampaign SRL, o firmă de "activități ale agențiilor de publicitate" înființată pe 5 decembrie 2022, care - potrivit unei investigații publicate de DeFapt.ro - îi are printre acționari pe ministrul român al Finanțelor, Alexandru Nazare (prin firma sa Comunicare SRL, cu 16,5% din acțiuni), și pe politicianul grec Nikolaos Georgiadis (17% din acțiuni).

Publicația DeFapt.ro scrie explicit că Lucian Despoiu ar fi fost intermediarul acestei relații și persoana care ar fi facilitat coagularea acestui parteneriat de afaceri. Despoiu a confirmat public că Georgiadis i-a fost client și că între ei a existat o relație profesională directă începând din 2018: "Nikolaos Georgiadis nu a fost niciodată partenerul meu. A fost clientul uneia din companiile mele pentru o scurtă perioadă de timp."

Problema gravă este cine este Nikolaos Georgiadis. În 2019, acesta - fost deputat conservator grec și om de încredere al premierului Kyriakos Mitsotakis - a fost condamnat în primă instanță la Atena la 28 de luni de închisoare cu suspendare și la plata a 20.000 de euro pentru abuz sexual asupra minorilor. Dosarul pornește din Republica Moldova, unde Georgiadis fusese reținut în noiembrie 2010, în timp ce lucra ca consilier de înalt nivel pentru ministrul economiei moldovean, într-o misiune UE administrată de UNDP.

Procurorii moldoveni au adunat dovezi substanțiale, inclusiv înregistrări video și interceptări telefonice, care arătau că Georgiadis contactase membrii unei rețele de trafic de minori în scop sexual. Conform declarațiilor victimelor minore date presei și autorităților, politicianul grec ar fi plătit sume între 75 și 100 de euro pentru "servicii sexuale" oferite de adolescenți între 15 și 17 ani, exploatând copii din orfelinate și familii sărace din Chișinău și Transnistria.

Georgiadis a fost eliberat în aceeași zi în care a fost reținut, după ce a prezentat pașaportul diplomatic. Procurorii moldoveni au dispus, în mod inexplicabil, încetarea urmăririi penale cu o săptămână înainte de expirarea imunității diplomatice. În 2013, Curtea Supremă de Justiție din Moldova a închis definitiv dosarul. După o modificare legislativă în Grecia, în decembrie 2019, cazul s-a prescris, iar condamnarea a devenit inaplicabilă juridic - lucru care a declanșat un scandal mediatic major în presa elenă.

Pentru Lucian Despoiu, povestea are o altă explicație: "Dosarul a fost o mizerie politică. Georgiadis a fost victima unei lupte politice între Tsipras și Mitsotakis. În Republica Moldova nu a existat nicio victimă și niciun proces real." Deși această versiune există și a fost susținută de Georgiadis și de avocații săi, faptele judiciare sunt incontestabile: există o condamnare în primă instanță, mărturii ale victimelor minore consemnate în acte oficiale, rapoarte ale psihologilor care au evaluat traumele copiilor și dovezi video prezentate în proces.

Firma Winkampaign nu și-a depus bilanțurile pe 2022 și 2023 și a fost declarată inactivă de ANAF în mai 2024. Cu alte cuvinte, o companie cu asociați de rang înalt - un ministru român în funcție, un politician străin cu un dosar penal extrem de grav și un consultant politic cu prezență internațională - funcționează în opacitate totală, fără raportări financiare publice.

Alexandru Nazare, care deține în prezent 95,24% din firma Comunicare SRL (moștenită după decesul soției sale în 2022), a confirmat existența firmei Winkampaign și și-a asumat public asocierea, dar a subliniat că nu este administrator și că responsabilitatea documentelor contabile aparține altcuiva: "Responsabilitatea depunerii bilanțurilor revine exclusiv administratorului." Comunicare SRL, firma principală a lui Nazare, a încheiat anul 2024 cu pierderi de aproape 107.000 de lei și datorii de 1,7 milioane de lei - datorii pe care ministrul le-a explicat ca fiind capitalizări interne din economii personale, nu datorii către bugetul statului.

Preluarea Atlantico: un nou nivel de influență

Achiziția publicației Atlantico aduce jocul la un alt nivel. Fondată în februarie 2011 și inspirată de modelele americane The Huffington Post și The Daily Beast, Atlantico s-a remarcat rapid prin exclusivități sonore legate de scandalul Dominique Strauss-Kahn și prin publicarea înregistrărilor clandestine realizate de Patrick Buisson, fostul consilier al președintelui Nicolas Sarkozy, la Palatul Élysée. Publicația se autodefinește ca "liberală clasică și independentă", deși presa franceză o asociază în mod constant cu dreapta conservatoare a spectrului politic.

În declarația sa pentru AFP, fondatorul Atlantico, Jean-Sébastien Ferjou, a subliniat că acordul dintre acționari "a protejat întotdeauna independența editorială totală a redacției și acest lucru rămâne valabil". Ferjou a afirmat că Despoiu "a fost atras de modelul editorial al Atlantico și de rețeaua sa de câteva mii de experți - economiști, avocați, cercetători, politologi". Din partea sa, Ferjou s-a declarat "sedus de energia sa, de expertiza digitală a echipelor sale și de dorința noastră comună de a propulsa Atlantico în noua eră care se deschide pentru mass-media, deoarece algoritmii rețelelor sociale și inteligența artificială redefinesc modelele economice".

Presa franceză a reacționat cu atenție la această tranzacție. Publicația Le Point l-a numit pe Despoiu "misteriosul strateg electoral" și a comentat că achiziția "marchează o etapă semnificativă în expansiunea acestui jucător major cu influență politică și mediatică". Ouest-France a acoperit, de asemenea, tranzacția, reflectând interesul pentru implicațiile politice ale unui consultant electoral străin care preia controlul unei platforme media influente.

Întrebări fără răspuns

La 1 decembrie 2025, în timp ce Franța se zbate să găsească un prim-ministru capabil să supraviețuiască mai mult de trei luni și să navigheze printr-un parlament în care extremele stângă și dreaptă controlează efectiv agenda legislativă, preluarea Atlantico de către Lucian Despoiu ridică întrebări fundamentale despre intenții, transparență și potențialul de influență.

Cine este, cu adevărat, Lucian Despoiu? Este un simplu antreprenor digital care a văzut o oportunitate de afaceri în industria media franceză? Este un consultant politic cu experiență în manipularea opiniei publice digitale, care și-a construit o rețea internațională servind interese diverse - de la partide pro-occidentale moldovene la politicieni greci cu dosare penale grave? Este un operator sofisticat care a navigat cu succes între București, Chișinău, Belgrad, Atena și acum Paris, construind alianțe și oferind servicii discrete în zonele gri ale campaniilor electorale moderne?

Răspunsurile nu sunt clare, iar asta nu este întâmplător. Despoiu și-a construit întreaga carieră pe discreție, pe operațiuni care rămân în spatele cortinei, pe contracte care apar în documente oficiale doar când sunt expuse de ziariști sau de declarații publice ale politicienilor implicați. Ceea ce este incontestabil este că, acum, pentru prima dată în cei 20 de ani de activitate, Despoiu iese din umbră și își asumă un rol public - acela de proprietar media, într-o țară care se află pe marginea unui colaps instituțional.

Dacă Franța va reuși să își găsească stabilitatea politică sau va aluneca mai adânc în criză rămâne de văzut. Ceea ce este cert este că, în peisajul mediatic francez, există acum un jucător nou, venit din România, cu experiență vastă în campanii electorale digitale pe patru continente, cu legături controversate în diverse capitale europene și cu o istorie care ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.

În zilele următoare, pe măsură ce Emmanuel Macron va numi al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, iar Marine Le Pen va continua să crească în sondaje, Atlantico - acum controlată de Lucian Despoiu - va juca un rol în modelarea dezbaterii publice franceze. Întrebarea esențială este: în interesul cui?