Logica implacabilă: Dacă instituția e oricum o glumă, de ce nu Mugur Mihăiescu la șefia SRI?

În contextul în care speculațiile despre viitoarea conducere a serviciilor secrete românești se apropie de final, o propunere neașteptată pare să câștige teren în culisele puterii

În timp ce pentru Serviciul de Informații Externe pare să fie aproape stabilită numirea ambasadorului Marius Lazurca, la Serviciul Român de Informații se conturează o opțiune cu totul neașteptată: Mugur Mihăiescu. O decizie care, în contextul reputației actuale a instituției, pare să respecte o logică ciudată, dar perfect coerentă.

O evaluare brutală a realității

Potrivit unui raport intern care ar fi ajuns pe biroul președintelui Nicușor Dan, situația SRI ar fi fost evaluată în termeni care nu lasă loc de interpretări: "Instituția a devenit o adunătură de personaje care joacă rolul unor agenți secreți, dar care nu au fost capabile să identifice activitățile unui candidat care își desfășura întreaga campanie pe rețelele sociale."

Documentul continuă cu o critică acidă: "Timp de șase luni s-au căutat dovezi ale unei interferențe externe în alegerile din noiembrie, iar lipsa de creativitate a fost atât de flagrantă încât nici măcar nu s-a încercat fabricarea unor probe, în condițiile în care nimeni nu avea să le conteste."

Profilul candidatului neașteptat

Mugur Mihăiescu s-ar potrivi perfect pentru această funcție dintr-o serie de motive aparent paradoxale, dar logic închegate:

Prima calitate constă în experiența sa în domeniul spectacolului, ceea ce l-ar face să fie perceput de angajații instituției ca un model de aspirație profesională - cineva care a reușit să transforme măscăricia într-o artă respectată.

A doua caracteristică relevantă este orientarea sa naționalista moderată, combinată cu o anumită excentricitate - profilul perfect pentru orice reprezentant al securității post-decembriste care se respectă.

Cel mai important avantaj rămâne însă experiența sa anterioară în colaborarea cu structurile de informații, experiență care datează încă din perioada de dinainte de 1989 - un detaliu care ar aduce o continuitate istorică apreciată în astfel de instituții.

Logica selecției

În fond, dacă acceptăm premisa că instituția și-a pierdut deja credibilitatea prin eșecurile recente, atunci numirea unui comedian la conducere nu face decât să oficializeze o situație care există deja de facto. Este o recunoaștere onestă a realității: dacă totul a devenit deja o comedie involuntară, măcar să fie condusă de un profesionist în domeniu.

Această abordare ar putea aduce chiar și anumite beneficii neașteptate: personalul ar avea în sfârșit un lider pe care îl poate admira fără rezerve pentru talentul său în domeniul în care instituția excelează deja - spectacolul comic.

O decizie în concordanță cu vremurile

În era în care granițele dintre realitate și ficțiune devin din ce în ce mai neclare, iar politica națională seamănă tot mai mult cu o farsă nesfârșită, această numire ar reprezenta poate ultimul act de sinceritate al unui sistem care a ales să își asume propria natură teatrală.

Mugur Mihăiescu la conducerea SRI nu ar fi doar o numire - ar fi o declarație de principii, o recunoaștere că, dacă nu poți învinge spiritul timpului, măcar să îl conduci cu profesionalismul cuvenit.

În așteptarea confirmării oficiale, rămâne de văzut dacă această propunere va fi înțeleasă ca o ultimă încercare de reformă prin sinceritate brutală sau ca o capitulare definitivă în fața absurdului care pare să fi cuprins întregul sistem.

[Pamflet, /s]