Lepră în România după 44 de ani: Două cazuri confirmate la Cluj-Napoca, alte două în evaluare. Un caz similar apare și în Croația

România se confruntă cu primele cazuri de lepră diagnosticate după aproape patru decenii și jumătate, în contextul în care și Croația a raportat recent primul caz din țara vecină. Autoritățile sanitare au declanșat măsuri ferme de control epidemiologic, iar specialiștii încearcă să liniștească populația: boala are o contagiozitate extrem de redusă și este complet vindecabilă cu tratament antibiotic.

Direcția de Sănătate Publică Cluj a confirmat vineri, 12 decembrie 2025, al doilea caz de lepră din România, la doar o zi după ce primul caz fusese raportat oficial. Potrivit comunicatului DSP, în data de 11 decembrie a fost confirmat primul caz, iar pe 12 decembrie al doilea, în timp ce alte două cazuri rămân în curs de evaluare clinică și microbiologică. Toate cele patru persoane sunt femei de origine asiatică, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca.

Cum s-a ajuns la diagnostic: două surori întoarse din Indonezia

Primele două paciente confirmate, în vârstă de 21 și 25 de ani, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe 26 noiembrie 2025, cu leziuni cutanate sugestive. Cele două surori, originare din Indonezia (mai precis din Bali), au observat primele simptome la sfârșitul lunii noiembrie, după ce pielea le fusese acoperită de erupții suspecte.

Conform declarațiilor ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, tinerele se întorseseră în septembrie din Indonezia, unde participaseră la înmormântarea tatălui lor și petrecuseră timp cu mama lor. Ulterior, mama acestora a fost diagnosticată cu lepră, fiind internată în spital în țara de origine. De la ea ar fi contractat boala cele două tinere, care au manifestat primele simptome câteva luni mai târziu, în conformitate cu perioada lungă de incubație specifică leprei.

Ultimul caz de lepră în România fusese diagnosticat în 1981, ceea ce înseamnă că este vorba despre primele cazuri confirmate după 44 de ani.

Măsuri stricte de control epidemiologic

Autoritățile sanitare au reacționat rapid și au implementat un protocol complet de gestionare a situației. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și DSP Cluj au detaliat măsurile luate pentru limitarea oricărui risc de transmitere:

Măsuri la nivel de salon:

• Suspendarea imediată a activității salonului SPA până la finalizarea anchetei epidemiologice

• Dezinfecție completă cu ozon în toate spațiile utilizate

• Verificarea amănunțită a vestiarelor și a spațiilor de depozitare individuală

• Intensificarea procedurilor de igienizare cu biocide avizate, aprobate de autorități

Măsuri pentru angajați și contacte:

• Programarea tuturor angajaților salonului la control medical la medicul de medicina muncii

• Extinderea anchetei epidemiologice pentru identificarea tuturor contactelor directe

• Intensificarea supravegherii epidemiologice în zonă

• Monitorizarea clinică riguroasă a cazurilor confirmate și suspecte

• Extinderea testării la toate persoanele care au intrat în contact prelungit cu pacientele

• Evaluarea completă a condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini

Pentru cazurile confirmate a fost început imediat tratamentul specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru lepră. Potrivit protocoalelor internaționale, după inițierea tratamentului antibiotic, riscul de transmitere scade rapid până la dispariție.

Și Croația raportează primul caz de lepră după decenii

În paralel cu situația din România, Institutul Croat de Sănătate Publică din Zagreb a confirmat pe 14 decembrie 2025 primul caz de lepră din Croația, boală care nu mai fusese raportată în țara vecină de câteva decenii. Cazul confirmă tendința de apariție a unor cazuri izolate de lepră în Europa, în contextul mobilității internaționale crescute.

Pacientul din Croația este un lucrător din Nepal, stabilit în țară de aproximativ doi ani împreună cu familia sa. Acesta a prezentat simptome specifice leprei apărute în urmă cu circa 10 zile și a apelat prompt la serviciile medicale de urgență, boala fiind diagnosticată rapid. Pacientul a primit imediat tratamentul antibiotic prescris și se află în afara oricărui pericol, autoritățile subliniind că nu există risc pentru populație.

Autoritățile croate au precizat că este vorba despre un caz importat, la fel ca cele semnalate în România. Principala legătură dintre cele două țări constă în faptul că toate cazurile sunt legate de persoane provenite din zone endemice din Asia, în contextul creșterii mobilității internaționale.

"Un caz importat de lepră a fost înregistrat recent în Croația. Persoana afectată a primit imediat tratamentul antibiotic prescris, iar toate persoanele apropiate au fost identificate prompt și incluse într-un program de monitorizare. Nu există nicio amenințare la adresa sănătății publice și nici niciun risc de transmitere a bolii prin contact social normal sau către populația în general," a transmis Institutul Croat de Sănătate Publică.

Ce este lepra și cum se transmite

Lepra, cunoscută și sub denumirea de boala Hansen, este o infecție cronică rară provocată de bacteria Mycobacterium leprae. Deși în trecut a avut un impact devastator asupra populației și a fost înconjurată de stigmat social sever, astăzi boala este complet tratabilă și vindecabilă cu antibiotice.

Medicul infecționist Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva" Iași, explică că tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la doi ani. "După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă," subliniază medicul.

Transmiterea bolii: un proces dificil

Un aspect esențial pe care specialiștii îl evidențiază constant este contagiozitatea extrem de redusă a leprei. Transmiterea bolii necesită expunere prelungită – contact direct și îndelungat, timp de mai multe luni sau chiar ani, cu o persoană infectată netratată.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Dr. Victor Babeș din București, a explicat pentru News.ro: "Riscul de transmitere este foarte mic, de obicei transmiterea se face prin contact direct și îndelungat. Nu este nimic tragic sau amenințător pentru populația României, aceste cazuri de lepră există dintotdeauna."

Lepra NU se transmite prin:

• Strângerea mâinii

• Îmbrățișări

• Călătorii în mijloacele de transport în comun

• Proximitate scurtă sau ocazională

• Folosirea spațiilor comune

• Contact social normal

Infectarea se poate produce când o persoană sănătoasă intră în contact repetat cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flügge (eliminate prin tuse sau strănut) ale unei persoane infectate, dar numai pe o perioadă foarte lungă de timp.

Perioada de incubație și manifestările bolii

Perioada de incubație la lepră este excepțional de lungă, de câțiva ani, ceea ce înseamnă că simptomele pot apărea la mult timp după contactul cu bacteria. Această perioadă lungă de incubație explică de ce cele două tinere din Cluj-Napoca au dezvoltat simptome abia în noiembrie, la câteva luni după vizita din septembrie în Indonezia.

Manifestările principale ale leprei:

Medicul infecționist Florin Roșu precizează că manifestarea principală este reprezentată de "apariția unor leziuni sub forma de pete sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă."

Leziunile cutanate sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare. Ulterior, odată cu progresia bolii, acestea se pot extinde progresiv și pot produce leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative, dacă boala nu este tratată.

Când trebuie mers la medic:

Medicul Roșu subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, iar specialiștii le recomandă celor care au leziuni serioase pe piele care persistă mai mult de 24 de ore să meargă la spital pentru diagnostic.

Context epidemiologic: lepra în lume și în Europa

La nivel mondial, lepra nu a fost complet eradicată. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anual sunt raportate aproximativ 200.000 de cazuri noi. Foarte multe dintre cazurile de lepră confirmate în lume provin din Asia – în jur de 130.000 din peste 170.000 de cazuri, conform prof. Simin Aysel Florescu. Cele mai afectate țări sunt India și Indonezia, unde boala rămâne endemică în anumite regiuni.

La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea înregistrate la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină. În România, ultimul caz de lepră fusese diagnosticat în 1981. Țara noastră găzduiește una dintre ultimele colonii de leproși din Europa – la Tichilești, județul Tulcea, unde încă trăiesc 7 pacienți, toți cu vârste de peste 70 de ani.

Numărul de cazuri de lepră din lume a scăzut dramatic în ultimii ani, datorită faptului că există mijloace de tratament extrem de eficiente. "Tratamentul este oral, deci nu avem niciun fel de probleme în administrare," precizează prof. Florescu.

Declarațiile ministrului Sănătății: niciun motiv de îngrijorare pentru populație

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut vineri, 12 decembrie, declarații la Cluj-Napoca pentru a liniști opinia publică. "Clienții salonului nu trebuie să-și facă probleme și nici controale medicale suplimentare, pentru că Inspecția Sanitară de Stat și Direcția de Sănătate Publică vor face o anchetă epidemiologică extinsă, inclusiv cu clienții din ultima perioadă," a declarat ministrul.

Rogobete a explicat și varianta de lucru privind modul în care s-a produs infectarea: "Una dintre paciente se întorsese recent din Asia, unde petrecuse o lună cu mama ei, care era în prezent internată în spital cu aceeași boală."

DSP Cluj informează populația că "situația actuală nu este una cu risc pentru populație" și că "boala nu se transmite prin contacte sociale normale sau ocazionale."

Anchetă epidemiologică amplă: de la clienții salonului la festivalul Untold

Ministerul Sănătății pregătește o anchetă epidemiologică de amploare, care va include verificarea completă a tuturor contactelor directe ale celor patru femei evaluate. Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a confirmat că analiza va fi cuprinzătoare: "Se va prelua tot istoricul firmei și toți angajații împreună cu clienții."

Un detaliu care amplifică complexitatea anchetei: conform unor surse citate de presa locală, cele două surori ar fi participat în vară ca maseuze la festivalul Untold din Cluj-Napoca, unde ar fi realizat sesiuni de masaj pentru artiști internaționali. Potrivit acestor surse, ele ar fi masat inclusiv celebrul DJ Tiesto. Apoi, după festival, în septembrie, cele două au plecat în Indonezia pentru înmormântarea tatălui lor.

Această informație înseamnă că ancheta epidemiologică ar putea include zeci sau chiar sute de contacte, atât clienți ai salonului, cât și participanți la festival. Totuși, autoritățile subliniază că, având în vedere caracteristicile bolii și faptul că transmiterea necesită contact prelungit, riscul pentru aceste persoane este extrem de scăzut.

"Nu m-a anunțat nimeni. O oarecare îngrijorare există," a declarat una dintre clientele care a avut o programare la masaj în luna noiembrie. Totuși, medicii infecționiști sunt categoric: contactele scurte, chiar și cele repetate dar de scurtă durată, nu prezintă risc semnificativ de transmitere.

Mesajul specialiștilor: calm și încredere în sistem

Toți specialiștii intervievați în legătură cu aceste cazuri transmit același mesaj: nu există motiv de panică pentru populația din România.

"Trebuie să o luăm exact așa cum este luată în restul Europei, unde există cazuri de import la cetățeni care sunt imigranți sau refugiați din zone endemice. Este un caz de import care va fi tratat," explică prof. Simin Aysel Florescu.

Medicul infecționist subliniază că "contagiozitatea acestor cazuri de lepră, dacă este o formă tuberculoidă, paucibacilară, așa cum sunt cele mai multe, este foarte redusă."

Autoritățile croate exprimă aceeași poziție: "Sistemul de sănătate implementează toate măsurile necesare în conformitate cu expertiza epidemiologică și ghidurile profesionale internaționale. Cazurile izolate pot apărea în contextul călătoriilor internaționale și migrației, însă diagnosticarea rapidă și tratamentul eficient previn răspândirea bolii."

Concluzii și perspective

Confirmarea celor două cazuri de lepră în România, după 44 de ani, și apariția unui caz similar în Croația reflectă o realitate a lumii moderne globalizate: mobilitatea internațională crescută poate conduce la apariția sporadică a unor boli rare în regiuni unde acestea fuseseră eliminate. Totuși, sistemele de sănătate moderne, protocoalele internaționale și tratamentele eficiente disponibile asigură că aceste cazuri pot fi gestionate rapid și eficient, fără a reprezenta un risc pentru sănătatea publică.

Deși tratamentul modern este eficient, lepra rămâne o boală care se vindecă lent și necesită supraveghere strictă medicală pe o perioadă îndelungată. Cazurile din Cluj-Napoca vor fi monitorizate îndeaproape, iar ancheta epidemiologică va continua pentru a se asigura că toate contactele directe sunt evaluate corespunzător.

Mesajul autorităților este clar: vigilența medicală și respectarea protocoalelor sunt esențiale, dar panica și stigmatizarea nu au niciun loc în gestionarea acestei situații. Lepra este o boală tratabilă și vindecabilă, cu o contagiozitate extrem de redusă, iar sistemul medical românesc are toate instrumentele necesare pentru a o gestiona eficient.