Jumătate dintre adulții români au hipertensiune, iar tot mai mulți sunt tineri. Ce trebuie să știi ca să nu ajungi la infarct

Hipertensiunea arterială afectează unul din doi adulți din România și ucide 11 milioane de oameni pe an la nivel mondial. Numărul pacienților s-a dublat în ultimii 30–40 de ani, iar medicii cardiologi semnalează o tendință îngrijorătoare: tot mai mulți tineri primesc acest diagnostic — și tot mai mulți îl ignoră. Dr. Doralisa Burs, medic primar cardiolog la Spitalul și Hyperclinica MedLife din Brașov, explică ce se întâmplă în corp, de ce tinerii sunt în pericol și ce poți face concret pentru a preveni un infarct sau un AVC.

O epidemie tăcută: jumătate din adulții României sunt hipertensivi

Hipertensiunea arterială (HTA) este principala cauză de mortalitate cardiovasculară la nivel global. Numărul cazurilor s-a dublat în ultimele trei–patru decenii, iar România nu face excepție: statistic, unul din doi adulți români este hipertensiv.

Cifrele devin și mai îngrijorătoare când privești grupele de vârstă tinere: 1 din 7 persoane cu vârsta între 18 și 24 de anisuferă deja de hipertensiune, iar la grupa 35–44 de ani proporția urcă la 1 din 3.

„Numărul tinerilor cu această afecțiune este în creștere", spune dr. Doralisa Burs. „Tinerii acceptă greu tratamentul, dar ar trebui să știe că, netratată, hipertensiunea arterială poate duce la infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral."

Problema nu este doar medicală. Este și comportamentală: mulți tineri refuză medicația sau o abandonează rapid, convinși că sunt prea tineri ca să aibă nevoie de ea.

Cum se pune diagnosticul — și cum îți măsori corect tensiunea acasă

Majoritatea pacienților descoperă că sunt hipertensivi întâmplător — la medicul de familie, la medicina muncii sau cu ocazia unui consult pentru altceva. Simptomele clasice — cefaleea și amețelile — nu sunt specifice și apar de obicei abia la valori semnificativ crescute.

Diagnosticul se confirmă după măsurători repetate cu valori constant peste 140/90 mmHg.

Dacă ești îngrijorat, iată cum se măsoară corect tensiunea acasă: stai relaxat pe scaun, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, fără stres imediat anterior. Manșeta tensiometrului se aplică la 2–3 cm deasupra cotului, la nivelul inimii. Dr. Burs recomandă măsurători de două ori pe zi — dimineața și seara — timp de două săptămâni, după care rezultatele se prezintă medicului. Dacă ai tensiometru propriu, adu-l la consult ca medicul să verifice că aparatul funcționează corect.

Clasificarea valorilor tensionale:

„La cei care vin cu tensiuni de 180 mmHg, nu mai așteptăm — se începe direct tratamentul", precizează dr. Burs. „La control îi chemăm după maximum două săptămâni, pentru ajustarea dozelor."

Ce cauzează hipertensiunea — inclusiv lucruri la care nu te-ai gândi

Cel mai frecvent, hipertensiunea este primară (esențială) — adică nu are o cauză identificabilă precisă, ci apare ca rezultat al combinației dintre predispoziție genetică, stil de viață nesănătos, stres cronic și suprapondere.

Există însă și cauze secundare — alte boli care produc sau agravează hipertensiunea și care, odată tratate, pot normaliza tensiunea:

• Afecțiuni endocrine: hiperaldosteronism primar, sindrom Cushing, acromegalie, hipo- sau hipertiroidism

• Afecțiuni renale: boli renale parenchimatoase sau stenoze de arteră renală — când rinichiul nu mai este irigat corespunzător. Acestea evoluează bine după montarea unui stent renal

• Apneea în somn — o cauză subestimată, care menține tensiunea crescută pe tot parcursul nopții

• Tumori cerebrale

Mai puțin știut: și anumite medicamente cresc tensiunea arterială, printre care antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofenul, de exemplu), corticoizii, contraceptivele orale și unele antidepresive. De asemenea, infecțiile — de la sinuzite și infecții urinare la colecistite — pot genera creșteri temporare ale tensiunii, care dispar odată cu tratarea infecției.

Ce faci dacă ești diagnosticat: stilul de viață contează mai mult decât crezi

Medicamentele nu sunt singura soluție — și, în unele cazuri, nici măcar necesară, dacă schimbările de stil de viață sunt suficient de consistente.

„Uneori, dacă pacienții scad în greutate, nici nu mai e nevoie de tratament", spune dr. Burs. „Vin tineri cu 90–100 kg și tensiune mare. Dacă slăbesc măcar 10–20 kg și nu există cauze secundare, tensiunea scade."

Recomandările concrete ale cardiologului:

Mișcarea potrivită — Activitate fizică aerobă: minimum 30 de minute, de 3–5 ori pe săptămână — înot, alergare ușoară, bicicletă. Atenție: antrenamentul de forță și ridicarea greutăților sunt contraindicate în hipertensiune, deoarece cresc rezistența vasculară prin contracția musculară intensă.

Fumatul — Factorul de risc cel mai subestimat. Fumatul scade colesterolul „bun" și crește pe cel „rău", care se depune pe arterele coronare. „Unii pacienți au fumat de la 25 de ani și la 32 au făcut infarct", spune dr. Burs. Important: fumatul pasiv crește riscul cardiovascular cu 30%, iar țigările electronice sunt la fel de nocive ca cele clasice. Și după renunțarea la fumat, riscul cardiovascular crescut persistă încă 10 ani.

Greutatea — Supraponderea este unul dintre principalii factori modificabili.

Dieta — Reducerea sării, a grăsimilor saturate, a alcoolului; creșterea consumului de fructe, legume și fibre.

Stresul — Reducerea lui este recomandată, deși mai dificil de cuantificat. Stresul cronic menține valorile tensionale ridicate.

Dacă toate acestea nu sunt suficiente, tratamentul medicamentos este, de regulă, o singură tabletă pe zi — nu un regim complicat. „Le explic tinerilor că riscul netratatament e infarct, AVC sau disecție de aortă. Că o tabletă pe zi e un preț mic față de ce poate urma", explică medicul.

Colesterolul „rău" și hipercolesterolemia familială: când e vorba de gene, nu de dietă

O altă patologie frecventă în cabinetul cardiologic este hipercolesterolemia — nivelul crescut de grăsimi în sânge, care se acumulează treptat pe pereții arterelor și cresc riscul de infarct și AVC.

Un caz particular este hipercolesterolemia familială — o tulburare genetică prezentă la 1 din 250 de persoane. Spre deosebire de colesterolul crescut dobândit prin dietă sau sedentarism, aceasta apare indiferent de stilul de viață. Semnele care o pot indica sunt xantoamele (depuneri de grăsime vizibile la nivelul articulațiilor) și xantelasmelele (depuneri pe pleoape).

„Dacă vedem un tânăr cu LDL de peste 190 mg/dl, îl trimitem la testare pentru hipercolesterolemie familială", spune dr. Burs. Tratamentul de bază constă în statine; dacă pacientul nu le tolerează, există clase alternative de medicamente.

Bolile de inimă cu componentă genetică: ce trebuie știut

Pe lângă hipertensiune și hipercolesterolemie, cardiologii văd frecvent pacienți cu afecțiuni cardiovasculare cu transmitere ereditară:

Cardiomiopatiile sunt boli ale mușchiului inimii. Cele mai frecvente sunt:

• Dilatative — pacientul obosește rapid, respiră greu, are dureri în piept; se tratează similar insuficienței cardiace

• Hipertrofice — palpitații și pierderea stării de conștiență; necesită tratament specific și uneori intervenție chirurgicală

Alte afecțiuni cu componentă genetică includ sindromul QT lung sau scurt, sindromul Brugada, defecte cardiace congenitale, anevrisme și disecții de aortă.

Un detaliu important pentru pacienții cu cardiomiopatii: efortul fizic trebuie adaptat stadiului bolii. La formele severe (clasa IV NYHA), orice efort este contraindicat. La formele mai ușoare, mișcarea moderată — plimbări, ciclism lent — este indicată, dar efortul cardiovascular intens este de evitat.

Stentul: nu e atât de înfricoșător pe cât pare

Un număr semnificativ de pacienți ajung la cardiolog după ce infarctul deja s-a produs — uneori după două–trei zile de dureri retrosternale, timp în care au ignorat simptomele sau au sperat că vor trece de la sine.

„Vin cu modificări electrocardiografice și ecocardiografice tipice de infarct, așa că îi trimitem de urgență pentru stentare coronariană", spune dr. Burs.

Procedura este mai puțin dramatică decât o imaginează mulți pacienți: se face sub anestezie locală, printr-un cateter introdus prin artera radială (pe mână) sau femurală (pe picior). Prin cateter se injectează o substanță de contrast care permite vizualizarea vaselor, iar acolo unde există obstrucție se montează un stent — un mic cilindru metalic, similar unui arc, care menține vasul deschis și restabilește fluxul sanguin.

Când ar trebui să mergi la cardiolog, preventiv

Dr. Burs recomandă controale cardiologice preventive regulate, chiar în absența simptomelor:

• Bărbații de peste 45 de ani — cel puțin o dată pe an

• Femeile la instalarea menopauzei (în jurul vârstei de 50 de ani)

Motivul diferenței: bărbații riscă să facă infarct cu 10 ani mai devreme decât femeile, care sunt protejate hormonal până la menopauză.

Dacă ai factori de risc — suprapondere, fumat, stres cronic, antecedente familiale de boli cardiovasculare — consultul ar trebui făcut mai devreme, indiferent de vârstă.

Sursa: Dr. Doralisa Burs, medic primar cardiolog, Spitalul și Hyperclinica MedLife Brașov, via G4Media / MedLife