Guvernul Bolojan lansează reforma justiției: prim grup de lucru convocat, primele măsuri așteptate în ianuarie 2026

Premierul Ilie Bolojan a convocat luni, 23 decembrie 2025, prima ședință a grupului de lucru responsabil de reforma sistemului judiciar român. Întâlnirea, care a durat aproximativ două ore la Palatul Victoria, marchează intrarea oficială a Executivului în procesul de revizuire a legilor justiției, după săptămâni de dezbateri intense declanșate de ancheta jurnalistică Recorder „Justiție capturată".

Limitele constituționale: ce poate și ce nu poate face Guvernul

Un aspect esențial clarificat de la bun început: Guvernul României nu poate modifica în mod direct legile justiției, această atribuție revenind, potrivit Constituției, exclusiv Parlamentului. Executivul poate interveni însă asupra componentelor administrative ale sistemului judiciar și poate contribui la conturarea unor propuneri legislative coerente care să fie apoi dezbătute și votate în Legislativ.

Acesta a fost principalul cadru procedural stabilit în ședința de la Palatul Victoria, unde s-a convenit că procesul de modificare a legilor justiției nu va mai fi realizat prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament - procedura rapid și controversată folosită frecvent în trecut. În schimb, se dorește obținerea unui consens politic în cadrul coaliției de guvernare, urmată de dezbaterea democratică normală în Parlament.

Participanți: de la societatea civilă la magistrați și politicieni

La ședință au participat reprezentanți ai tuturor părților interesate în reforma justiției:

• Reprezentanți ai societății civile: Expert Forum, Funky Citizens, Declic și alte ONG-uri civice

• Reprezentanți ai mediului profesional judiciar: asociații de barouri, asociații ale magistraților și judecătorilor

• Reprezentanți guvernamentali: Cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Justiției

• Reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii

• Reprezentanți ai Administrației Prezidențiale

Prezența lui Ilie Bolojan în persoană la această primă ședință semnalează importanța pe care Executivul o acordă acestui demers.

Petiția celor 200.000: ce vor cetățenii români

Pe masa premierului a ajuns o petiție semnată de peste 200.000 de români prin care se solicită modificarea și ajustarea urgentă a legilor justiției. Documentul, depus de organizațiile Funky Citizens și Declic, conține o serie de propuneri concrete care au format baza discuțiilor.

Elena Calistru, președinta Funky Citizens, a explicat contextul: "Acesta este un grup mixt care are în componență atât reprezentanți ai instituțiilor - Administrația Prezidențială, Ministerul Justiției, CSM-ul, asociații profesionale ale magistraților, precum și organizații neguvernamentale care lucrează pe zonă. Această întâlnire a fost o întâlnire inițială, o discuție la care noi am prezentat petiția, care are peste 200.000 de semnături. În Parlament încă din 2017-2018 pe legile justiției, avem câteva dintre măsuri pe care știm sigur că acele legi ale justiției din acea perioadă le-au provocat și care în acest moment au creat problemele pe care le vedem în sistemul de justiție."

Propunerile concrete ale societății civile

Organizațiile prezente au venit cu pachete de măsuri bine definite:

Funky Citizens și Declic au solicitat:

• Creșterea transparenței hotărârilor judecătorești (publicarea integrală și promptă a tuturor deciziilor)

• Accelerarea digitalizării instanțelor (dosarul electronic complet, accesul online la documente)

• Clarificarea regimului de prescripție (eliminarea ambiguităților care au dus la prescrierea unor dosare importante)

• Revizuirea procedurilor disciplinare pentru magistrați

Expert Forum a propus:

• Revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA (în prezent, aceasta aparține Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție - SIIJ)

• Introducerea procedurilor competitive pentru toate promovările în funcțiile de execuție sau de conducere în magistratură

• Reforme structurale în CSM pentru eliminarea clientelismului

"Din ce am observat, premierul ar fi dispus să gândească în două etape aceste intervenții, adică ce măsuri legislative ar trebui și ar putea fi adoptate într-un ritm mai rapid și care ar putea fi obiectul unor discuții pe termen mai lung", a declarat Elena Calistru după ședință.

Calendarul reformei: ianuarie 2026, punct crucial

Grupul de lucru urmează să se reunească în următoarea ședință pe 5 ianuarie 2026 pentru a definitiva calendarul modificărilor legislative și a stabili care măsuri vor fi prioritizate pentru adoptare rapidă și care necesită analiză și dezbatere pe termen mai lung.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat mandatul grupului de lucru: structura are misiunea de a analiza modul în care legislația actuală funcționează în practică, pentru a identifica eventualele probleme de fond. El a precizat că doar acele disfuncții care țin de arhitectura legală, și nu de conflicte individuale din sistem, vor justifica intervenții legislative, obiectivul fiind adaptarea justiției la standarde moderne și funcționale.

Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, aceștia având rol permanent în procesul de evaluare și formulare a concluziilor. Ceilalți participanți (societate civilă, magistrați, CSM) vor fi consultați periodic.

Contextul politic: consultările de la Cotroceni

Ședința de la Palatul Victoria are loc la scurt timp după consultările inițiate de președintele Nicușor Dan cu reprezentanți ai magistraturii, desfășurate luni, 16 decembrie, la Palatul Cotroceni.

Discuțiile de la Cotroceni au debutat cu un prim grup de 11 foști și actuali magistrați care au acceptat să vorbească deschis despre disfuncțiile semnalate recent în ancheta jurnalistică realizată de Recorder.

Printre temele ridicate în cadrul consultărilor prezidențiale s-au numărat:

• Necesitatea revizuirii rapide a legilor Justiției adoptate în 2022

• Existența unor centre de putere la vârful sistemului, în special la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și în Consiliul Superior al Magistraturii

• Relațiile dintre unii magistrați și mediul politic

• Presiunile exercitate prin mecanisme administrative sau disciplinare

• Probleme legate de detașări și delegări

• Intervenții ale conducerii DNA asupra activității unor procurori

Ulterior, președintele Dan a continuat consultările cu alte două grupuri de câte 20 de magistrați, care au cerut ca discuțiile să aibă loc fără prezența presei.

Reacția CSM: respingerea ideii de referendum

Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat prompt la ideea lansată de președintele Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla părerea lor despre reformele necesare.

Secția pentru Judecători a CSM a respins categoric această propunere, avertizând asupra riscurilor de ingerință politică în sistemul judiciar. Membrii Secției pentru Procurori au declarat că șeful statului ar încălca legea dacă ar organiza un astfel de referendum, însă au susținut în principiu necesitatea modificării legilor justiției.

Această reacție ilustrează tensiunile existente în vârful sistemului judiciar și dificultatea găsirii unui consens pentru reforme.

Chestionarul CSM: 2.583 de judecători au răspuns

În paralel cu consultările politice, CSM a lansat un chestionar comprehensiv adresat tuturor judecătorilor din România privind problemele din sistem. Răspunsul a fost record: peste 2.583 de judecători (56,5% din corpul activ) au completat chestionarul - cea mai mare rată de participare la o astfel de consultare din istoria recentă.

Rezultatele parțiale, publicate de CSM, arată:

• 98,1% dintre judecători au resimțit existența unei campanii publice împotriva justiției

• Problema prescripțiilor este pusă pe seama pasivității Parlamentului în primul rând

• Alte cauze ale prescripțiilor: durata excesivă a anchetelor, deciziile CCR, supraîncărcarea instanțelor, lipsa resurselor

• Doar 1 respondent (dintr-un total de peste 2.500) a afirmat că a fost schimbat din complet în scopul de a favoriza prescripția

Aceste date vor fi folosite ca bază factuală pentru discuțiile din grupul de lucru guvernamental.

Provocările reformei: între presiune publică și rezistență instituțională

Reforma justiției în România este un subiect extrem de sensibil, care implică echilibre delicate între mai multe principii constituționale:

1. Independența justiției - orice reformă trebuie să respecte separația puterilor în stat și să nu permită controlul politic asupra actului de judecată

2. Responsabilitatea magistraților - sistemul trebuie să permită sancționarea magistraților care încalcă legea sau normele deontologice

3. Eficiența sistemului - justiția trebuie să fie promptă, accesibilă și previzibilă pentru cetățeni

4. Transparența - actul de justiție trebuie să fie transparent și supus scrutinului public, în limitele protecției datelor personale

Ancorarea Recorder a generat o presiune publică fără precedent pentru reformă, dar și rezistențe puternice din partea unor segmente ale magistraturii care consideră că sunt atacate nedrept sau că reformele propuse ar putea submina independența justiției.

Ce urmează

Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru conturarea pachetului de reforme. Grupul de lucru se va reuni pe 5 ianuarie pentru a definitiva calendarul și a stabili prioritățile. Se așteaptă ca până la jumătatea lunii ianuarie 2026, primul set de măsuri concrete să fie prezentat public.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat: "Condamn orice formă de persecuție" în sistemul judiciar și a subliniat că "problemele din sistem trebuie lămurite pe căi legale", nu prin campanii mediatice sau presiuni politice.

Premierul Bolojan a lăsat să se înțeleagă că reformele vor fi graduală, pragmatice și bazate pe consens, evitând atât inerția care a caracterizat ultimii ani, cât și reformele ideologice radicale care ar putea destabiliza sistemul.

Rămâne de văzut dacă această abordare echilibrată va reuși să producă rezultate concrete sau dacă va fi sabotată de rezistențele instituționale și de lipsa de voință politică reală de schimbare - probleme care au condamnat la eșec numeroase tentative anterioare de reformă a justiției românești.