Grefierii de la Parchetul General și Tribunalul București protestează față de proiectul noii legi a salarizării

Personalul auxiliar din instanțe și parchete acuză Guvernul că menține dezechilibrele salariale din sistemul judiciar. Protestele au început săptămâna trecută, cu program redus și suspendarea activității în unele intervale, iar sindicatul avertizează că proiectul poate genera un nou val de litigii.

Grefierii de la Parchetul General și Tribunalul București au protestat luni față de proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, pus în transparență decizională de Guvern.

Protestul face parte dintr-o serie de acțiuni declanșate de personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete, după publicarea proiectului de lege de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la 25 mai.

Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial susține că forma actuală a proiectului nu corelează salariile cu responsabilitățile reale ale funcțiilor din justiție și riscă să repete problemele generate de actuala Lege-cadru nr. 153/2017.

În perioada 2–5 iunie, activitatea în instanțe și parchete a fost suspendată parțial, între orele 08:00 și 12:00, iar programul cu publicul a fost redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente. La 4 iunie, în același interval orar, activitatea a fost oprită total, în timpul consultărilor organizate pentru familia ocupațională „Justiție”.

Ce contestă grefierii

Grefierii contestă grilele de salarizare aferente familiei ocupaționale „Justiție”, despre care spun că mențin și accentuează dezechilibrele existente în sistemul judiciar.

Sindicatul Dicasterial afirmă că proiectul nu reflectă complexitatea activității, responsabilitățile, incompatibilitățile și rolul personalului auxiliar de specialitate și conex în funcționarea instanțelor și parchetelor.

Organizația sindicală susține că a transmis încă din 28 aprilie Memorandumul nr. 113/SNGJ/2026, prin care a solicitat corelarea coeficienților de ierarhizare cu atribuțiile și responsabilitățile reale ale funcțiilor din instanțe și parchete, includerea în salariul de bază a drepturilor salariale recunoscute definitiv prin hotărâri judecătorești și eliminarea mecanismelor compensatorii care, în opinia sindicatului, doar amână noi litigii salariale.

Sindicatul spune că actuala formă a proiectului ignoră aceste revendicări și perpetuează mecanismul legislativ care, după adoptarea Legii nr. 153/2017, ar fi generat plafonarea salariilor în perioada 2018–2022, mii de litigii salariale, executări silite, popriri și costuri bugetare importante pentru stat.

„Nu vom accepta încă un deceniu de nedreptăți salariale”

Într-un mesaj public, Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a acuzat Guvernul că merge în direcția opusă celei recomandate de Curtea de Conturi, despre care sindicatul afirmă că a susținut necesitatea unei legi proprii de salarizare pentru justiție.

„După zece ani fără majorări salariale reale, după zeci de mii de procese câștigate împotriva statului și după sute de milioane de euro plătite din bani publici prin executări silite, autoritățile par pregătite să repete exact aceeași greșeală”, a transmis sindicatul.

Organizația a afirmat că personalul auxiliar de specialitate și conex refuză „o nouă lege construită pe inechități, discriminări și promisiuni.”

„Mesajul nostru este simplu: Nu vom accepta încă un deceniu de nedreptăți salariale”, a transmis sindicatul.

Potrivit organizației, dacă revendicările personalului care susține funcționarea justiției vor fi ignorate, reacția sindicală va continua.

Deciziile luate de sindicat

Adunarea Generală Extraordinară a SNGJ Dicasterial, întrunită în regim de urgență prin videoconferință la 27 mai, a decis respingerea actualei forme a proiectului noii legi a salarizării.

Sindicatul a mandatat conducerea organizației să transmită amendamente și observații către Ministerul Muncii, Ministerul Justiției, Guvern și Parlament. Printre solicitări se află integrarea în salariul de bază a drepturilor salariale recunoscute definitiv prin hotărâri judecătorești și corelarea coeficienților de ierarhizare cu atribuțiile efective ale funcțiilor din justiție.

Organizația a decis participarea la consultările organizate în perioada 27 mai–15 iunie 2026 pentru susținerea revendicărilor personalului auxiliar din instanțe și parchete.

De asemenea, SNGJ Dicasterial a anunțat că va participa la formele de protest organizate de Federația Publisind în legătură cu proiectul noii legi a salarizării.

La 3 iunie, sindicatul a anunțat că își menține măsurile de protest și opoziția față de proiectul legii salarizării, în contextul amânării consultărilor privind proiectul.

Impact asupra instanțelor și parchetelor

Protestele au afectat activitatea instanțelor și parchetelor prin reducerea programului de lucru cu publicul și suspendarea parțială a activității în intervalele anunțate.

Potrivit sindicatului, în perioada 2–5 iunie au fost exceptate cauzele și lucrările urgente stabilite de lege. La 4 iunie, activitatea a fost oprită total între orele 08:00 și 12:00, ca formă de protest față de modul în care proiectul tratează familia ocupațională „Justiție”.

Sindicatul susține că sistemul judiciar nu mai poate funcționa prin ignorarea realităților din instanțe și parchete, prin subdimensionarea grilelor de salarizare și prin transferarea responsabilității corectării legii către instanțele de judecată.

Organizația avertizează că o economie bugetară obținută prin menținerea unor coeficienți considerați necorelați cu atribuțiile reale ale funcțiilor poate genera noi litigii, executări silite și costuri ulterioare pentru bugetul public.

Proiectul legii salarizării, pus în transparență la 25 mai

Ministerul Muncii a publicat la 25 mai proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de consultări.

Proiectul urmărește stabilirea unui nou sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Noua lege ar urma să înlocuiască actualul cadru legislativ, Legea nr. 153/2017.

Reforma salarizării bugetare este una dintre temele sensibile ale administrației publice, pentru că vizează atât reducerea inechităților dintre categorii profesionale, cât și controlul cheltuielilor de personal. Guvernul a legat reforma și de angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care includ predictibilitate și sustenabilitate în cheltuielile publice.

Pentru sindicate, însă, problema centrală este modul în care noua lege stabilește ierarhiile salariale între funcții, familii ocupaționale și categorii profesionale.

De ce conflictul este important

Conflictul dintre grefieri și Guvern nu privește doar nivelul salariilor, ci și funcționarea sistemului judiciar.

Grefierii, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex au roluri administrative și procedurale esențiale în activitatea instanțelor și parchetelor. Ei gestionează dosare, acte de procedură, ședințe de judecată, comunicări, evidențe și alte activități fără de care actul de justiție nu poate funcționa normal.

Sindicatul susține că instabilitatea salarială și litigiile repetate afectează capacitatea sistemului de a păstra personal calificat și de a asigura continuitatea activității.

În același timp, proiectul noii legi a salarizării se află într-o etapă de consultare, iar forma finală poate fi modificată înainte de adoptare. Revendicările sindicatelor, observațiile instituțiilor și constrângerile bugetare vor determina dacă Guvernul modifică grilele propuse pentru familia ocupațională „Justiție”.

Pentru moment, protestele continuă să pună presiune pe Guvern într-un dosar în care miza este dublă: corectarea inechităților salariale reclamate de angajați și evitarea unui nou ciclu de procese împotriva statului.