Generalul Gheorghiță Vlad: România este pregătită să intervină militar în sprijinul Moldovei și poate rezista unui atac rusesc. Declarațiile care au stârnit dezbateri intense

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a făcut o serie de declarații care au generat discuții aprinse în spațiul public românesc. Într-un interviu acordat Euronews România pe 9 octombrie 2025, oficialul militar a anunțat că țara noastră ar putea interveni militar pentru protejarea Republicii Moldova și a cetățenilor români de peste Prut în cazul unui atac rusesc, subliniind totodată că amenințarea principală vine din războiul informațional și cognitiv, nu din cel convențional.

Angajamentul României față de Republica Moldova

Generalul Gheorghiță Vlad a declarat ferm că România dispune de instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova în cazul unui conflict militar declanșat de Rusia. Această poziție se bazează pe noua Lege a apărării naționale, adoptată în 2025, care stabilește obligația statului român de a proteja cetățenii săi, inclusiv pe cei aflați în afara granițelor.

"România are instrumentele politice, militare și diplomatice necesare pentru a sprijini Republica Moldova și, mai ales, pe cetățenii români din această țară în cazul unui conflict", a afirmat șeful Statului Major al Apărării în interviul acordat Euronews România.

Declarația vine în contextul în care, potrivit președintei Maia Sandu, aproximativ un milion de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română, ceea ce, din perspectivă legală, obligă România să intervină pentru protejarea lor în cazul unui conflict militar.

Implicarea NATO

Întrebat dacă o eventuală intervenție a României în sprijinul Moldovei ar implica automat NATO, generalul Vlad a răspuns nuanțat: "În mare parte, da. Dar nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor români aflați în afara granițelor naționale. România are instrumentele politice, militare și de altă natură, astfel încât să sprijine Moldova și mai ales cetățenii români din Republica Moldova."

Această poziție ridică întrebări complexe despre echilibrul dintre obligațiile României față de cetățenii săi și angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Amenințarea hibridă: războiul cognitiv al Rusiei

Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat în mod repetat că principala amenințare la adresa României nu vine dintr-un atac militar convențional, ci din sfera hibridă și informațională. Oficialul militar consideră că Rusia duce un "război cu mințile cetățenilor noștri".

"Dezinformarea, fake-news, influențarea populației în ceea ce privește alegerile democratice, percepția asupra valorilor, narativul că mai degrabă se investește în educație, cultură, asistență medicală decât în securitate. Rusia duce un război cognitiv, un război cu mințile cetățenilor noștri. Influențarea psihologică și crearea de comportamente care să servească narativului Federației Ruse", a explicat generalul Vlad.

Acesta a mai adăugat că Moscova "exploatează falii subtile între sferele militar, politic și civil pentru a semăna neîncredere și diviziuni", vizând alegerile democratice și percepția publică asupra investițiilor în securitate.

Garanțiile NATO

În ceea ce privește securitatea militară clasică, generalul Vlad s-a arătat încrezător în capacitatea de apărare a României: "Nu uitați că România este parte a NATO. Avem toate garanțiile de securitate corespunzătoare să afirmăm că securitatea României nu a fost contestată nicio secundă. Avem capabilitățile necesare, avem tot ce trebuie la nivel aliat, astfel încât să avem o reacție oportună. Și Rusia știe acest lucru."

Din evaluările interne ale Armatei Române, un atac militar direct al Rusiei asupra unui stat membru NATO este considerat "puțin probabil", însă șeful Statului Major a precizat că "nu este exclus și noi, ca militari, nu putem să excludem toate variantele."

Capacitatea de rezistență a României

Întrebat direct dacă România ar putea rezista la un eventual atac rusesc la fel cum a rezistat Ucraina, generalul Gheorghiță Vlad a răspuns afirmativ, enumerând trei condiții esențiale:

"Da. Astea sunt și motivele pentru care am mai declarat că avem nevoie de o populație pregătită pentru apărare, o industrie națională capabilă să sprijine efortul de război și un plan coerent pentru combaterea dezinformării. Dacă avem aceste trei elemente, o națiune poate să reziste, are capacitatea de a respinge un eventual agresor."

Șeful Statului Major a asigurat că "România își apără foarte bine spațiul aerian, integritatea teritoriului" și că Moscova este conștientă de acest lucru.

Serviciul militar voluntar și pregătirea populației

O altă declarație care a atras atenția opiniei publice a fost aceea referitoare la instruirea cetățenilor în utilizarea armelor. Generalul Gheorghiță Vlad a exprimat dorința ca România să adopte un sistem similar cu cel din Israel sau Elveția.

"Nu pot să vă dau o cifră exactă. Dar mi-aș dori să avem un sistem ca în Israel sau Elveția, unde fiecare cetățean, indiferent de sex, origine socială sau religie, știe să tragă cu arma și are cunoștințe minime pentru a-și apăra familia", a declarat șeful Statului Major al Apărării într-un interviu pentru Antena 3 CNN, difuzat pe 12 octombrie 2025.

Serviciul militar voluntar

Generalul Vlad a precizat că noua Lege a apărării, modificată recent, introduce conceptul de serviciu militar în termen voluntar, menit în principal să regenereze rezerva operațională a Armatei Române.

"Eu o consider o problemă de securitate națională. Drept urmare, am introdus acest serviciu care, din punctul meu de vedere, poate fi efectiv începând cu anul viitor, în funcție de alocările bugetare", a afirmat oficialul militar.

Acesta a subliniat că "sunt foarte mulți tineri care doresc să urmeze acest tip de pregătire", motivațiile fiind diverse: "spiritul de aventură", dorința de "a învăța să tragă cu arma" sau "nevoia de apropiere socială".

Șeful Armatei a respins însă ideea reintroducerii serviciului militar obligatoriu: "Nu în momentul de față."

Exercițiul Mobex în București și Ilfov

În perioada 12-20 octombrie 2025, în București și Ilfov are loc exercițiul Mobex (Mobilizarea și Evaluarea Rezervei de Mobilizare), un exercițiu de mobilizare care nu mai fusese organizat în Capitală din 2013.

Rezerviștii convocați vor primi ordine de chemare, vor fi verificați de centrele militare zonale, vor efectua vizite medicale preliminare și vor primi echipament, armament și instruire corespunzătoare. Media de vârstă a celor chemați este între 47 și 48 de ani.

Vulnerabilitatea strategică: Poarta Focșanilor

Generalul Gheorghiță Vlad a recunoscut existența unei vulnerabilități strategice majore pentru România: așa-numita "Poartă a Focșanilor", un coridor natural care facilitează accesul dinspre est.

"Poarta Focșanilor este o problemă securitară, la fel ca Suwalki pentru țările baltice și Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcțiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focșanilor rămâne o vulnerabilitate și avem în planurile noastre toate capabilitățile implicate astfel încât vulnerabilitățile să fie eliminate", a explicat șeful Statului Major.

Acesta a asigurat că Armata română are planuri pentru neutralizarea acestei vulnerabilități și că "nu este nicio îngrijorare nici pentru românul care locuiește în Moldova, la fel ca și pentru cel care locuiește în Transilvania sau în zona de sud."

Modernizarea Armatei Române

Generalul Vlad a detaliat planurile de modernizare a forțelor armate, care includ achiziții de vehicule blindate și platforme multifuncționale, cu un buget total de aproximativ opt miliarde de euro.

Printre prioritățile enumerate se numără înlocuirea armamentului individual al infanteriei pentru a asigura compatibilitatea cu standardele NATO. În prezent, armamentul românesc folosește un calibru specific care creează incompatibilități în cadrul operațiunilor aliate.

"Că suntem într-o coaliție, că suntem într-o alianță, trebuie să avem în bună parte acele tipuri de echipamente, aceleași calibre și, în ultimă instanță, soldații pregătiți în aceeași procedură pentru a acționa unitar", a explicat Vlad, precizând că armele noi ar putea ajunge în dotarea Armatei în maxim un an.

De asemenea, programe de înzestrare precum cel pentru mașini de luptă pentru infanterie sunt în stadii avansate de aprobare parlamentară.

Sprijinul militar pentru Republica Moldova

Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că România oferă deja asistență militară Republicii Moldova pentru dezvoltarea capacității defensive a acesteia.

"Armata română ajută Republica Moldova pentru a-și dezvolta capacitatea defensivă. Avem foarte multe programe de instruire în comun, programe de dezvoltare a capabilităților, oferim asistență armatei Moldovei să-și dezvolte capacitățile de apărare", a declarat șeful Statului Major.

Acesta a mai precizat necesitatea eliminării "războiului hibrid dus de Rusia în regiune", făcând referire la acțiunile de propagandă, dezinformare și destabilizare internă cu care Chișinăul se confruntă constant. Atacurile cibernetice, manipularea mediatică și finanțarea grupărilor separatiste din regiunea transnistreană reprezintă, potrivit specialiștilor în securitate, principalele instrumente ale Moscovei pentru menținerea influenței asupra Republicii Moldova.

Reacții și context

Declarațiile generalului Gheorghiță Vlad au stârnit reacții diverse în spațiul public românesc. În timp ce unii comentatori au apreciat tonul ferm și asigurările privind capacitatea de apărare a țării, alții au criticat ceea ce consideră a fi un limbaj belicos sau au pus sub semnul întrebării realismul unor afirmații.

Contextul regional este marcat de tensiuni crescute după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 și de temerile privind extinderea conflictului. România, ca stat membru NATO situat la frontiera estică a Alianței, se află într-o poziție strategică sensibilă, având graniță comună cu Ucraina și legături istorice, culturale și demografice strânse cu Republica Moldova.

Declarațiile vin, de asemenea, în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și parlamentare din România, perioadă în care securitatea națională devine în mod tradițional un subiect sensibil de dezbatere publică.

Coordonarea civil-militară

Deși declarațiile aparțin celui mai înalt grad militar din România, acestea ridică și întrebări despre coordonarea dintre autoritatea militară și cea politică. Potrivit Constituției României, armata este subordonată puterii civile, iar deciziile privind angajarea forțelor armate în conflicte externe aparțin autorității politice - Președintelui României și Parlamentului.

Generalul Vlad a precizat că, în funcție de tipul de amenințare, există "anumite autorități de angajare" stabilite: pentru avioanele civile cu pilot, autoritatea de angajare aparține ministrului Apărării Naționale, pentru aeronavele militare, comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, iar pentru alte tipuri de amenințări, autoritatea poate ajunge până la nivelul comandantului dispozitivului de apărare.

Concluzii

Declarațiile generalului Gheorghiță Vlad reflectă poziția oficială a conducerii militare române într-un context regional tensionat. Prin sublinierea capacității de apărare a țării, a angajamentului față de cetățenii români din Republica Moldova și a necesității pregătirii populației pentru situații de criză, șeful Statului Major transmite un mesaj dublu: de descurajare către potențiali agresori și de asigurare către cetățenii români.

În același timp, accentul pus pe amenințările hibride și pe războiul cognitiv subliniază schimbarea paradigmei securității în secolul XXI, unde manipularea informațională și influențarea psihologică pot avea efecte la fel de devastatoare ca un conflict militar clasic.

Rămâne de văzut cum vor fi primite aceste declarații de către partenerii NATO ai României și de către Federația Rusă, precum și ce impact vor avea asupra dezbaterilor publice privind securitatea națională în contextul apropiatelor alegeri.

Notă: Toate declarațiile citate în acest articol provin din interviurile oficiale acordate de generalul Gheorghiță Vlad posturilor de televiziune Euronews România și Antena 3 CNN în perioada 9-12 octombrie 2025.