Fugarul SEBASTIAN GHIȚĂ, în centrul unei grupări infracționale cu ramificații în dosarul DNA Iași

Un nume revenit constant în anchetele anticorupție ale ultimilor ani, Sebastian Ghiță, apare din nou în atenția procurorilor. De această dată, fugarul de la Belgrad este menționat în contextul dosarului DNA Iași, acolo unde a fost arestat omul de afaceri Fănel Bogos, iar printre suspecți se află Costi Hant – un apropiat al fostului deputat și mogul media.

Rețeaua Hant–Ghiță: bani spălați prin Austria

Potrivit surselor judiciare, Costi Hant este omul de casă al lui Sebastian Ghiță, cel care, prin firmele pe care le controlează în Austria, ar fi încasat și spălat bani pentru acesta și pentru apropiații săi.

La Viena, Hant se întâlnește regulat cu Alexandru Ghiță (fratele lui Sebastian Ghiță), Mihai Anastasescu și Alexandru Nanu – figuri-cheie din anturajul fostului politician. În aceeași structură este implicat și Silviu Pîrvu-Ularu, fost ofițer SRI, devenit omul de încredere al lui Hant.

Soția lui Costi, Laura Hant, conduce Fundația Mihai Eminescu din Viena și a lucrat în instituții publice austriece, inclusiv la Primăria Vienei. Din această poziție, ea ar fi construit o rețea de influență locală, folosită ulterior pentru a sprijini gruparea Ghiță în tranzacțiile cu companii austriece.

Austria, placa turnantă a rețelei

Autoritățile din Austria investighează în prezent gruparea Hant–Ghiță pentru tranzacții suspecte și potențiale rețele de corupție.
Procurorii analizează fluxurile financiare ale unor companii austriece care au obținut contracte cu statul român, după care au transferat sume semnificative prin firme controlate de Hant, Alexandru Ghiță, Anastasescu și Nanu.

Potrivit informațiilor preliminare, grupul Ghiță și-ar fi folosit influența pentru a favoriza anumite firme austriece cu interese în România, în schimbul unor „comisioane” mascate prin contracte de consultanță, promovare sau marketing.

Firme-paravan și bani care se întorc acasă

În România, cele mai des folosite companii pentru aceste tranzacții sunt Euromedia – deținută de Ghiță și Nanu – și firma lui Silviu Pîrvu-Ularu, folosită pentru intermedieri financiare între mediul politic, foste structuri de informații și mediul privat.

Schema este una clasică: banii publici pleacă prin contracte legitime, sunt scoși prin consultanțe fictive și reintroduși în circuitul legal prin firme din Austria.

Așa cum se întâmplă adesea, fugi de România și dai de Austria – dar tot prin intermediul românilor.

De la Viena la Chișinău

Hant este cel care i-a pus în legătură pe oamenii lui Ghiță cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, în contextul afacerii privind groapa de gunoi a municipiului Chișinău, un proiect controversat de gestionare a deșeurilor.

Tot Hant ar fi intermediat și achiziția companiei Asito Capital (parte a Moldasig) de către Eximasig, o tranzacție evaluată la zeci de milioane de euro.

În această operațiune, statul român ar fi fost prejudiciat cu milioane de euro, printr-o filieră în care apar nume precum Ghiță, Costoiu și Halalai – oameni cu poziții influente în zona financiară și de stat.

Traian Halalai/Mihnea Costoiu

Așteptarea verdictului

Atât DNA România, cât și autoritățile austriece derulează anchete asupra aceleiași grupări.
Dosarele vizează activitatea financiară a rețelei Hant–Ghiță–Anastasescu–Nanu, precum și rolul fostului ofițer SRI Silviu Pîrvu-Ularu în circuitul banilor.

Deocamdată, niciuna dintre persoanele menționate nu are o condamnare definitivă în acest caz.
Însă, pentru prima dată, anchetele din România și Austria par să se atingă – conturând imaginea unei rețele care a știut să mute banii, influența și complicitățile peste granițe, fără să piardă ritmul.