Fraudă masivă cu carburanți la Craiova: ANAF descoperă „jafuri cu complici din interior"

Ministrul Finanțelor dispune controale de urgență la Trezoreria Craiova după ce peste un milion de lei a fost restituit nejustificat unei firme frauduloase

București/Craiova, 8 octombrie 2025 – Antifrauda ANAF a descoperit miercuri o schemă complexă de fraudă în domeniul comerțului cu carburanți la Craiova, care implică ordine de plată false, evaziune fiscală și posibile complicități în cadrul Trezoreriei locale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat prompt, dispunând controale de integritate la Trezoreria Craiova și sesizarea autorităților penale, avertizând că „ies la iveală jafurile cu complici din interior".

Schema frauduloasă: Peste 800 de tone de motorină și acte false

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, în perioada aprilie-mai 2025, inspectorii au descoperit nereguli grave la o firmă din Craiova care comercializase 804 tone de motorină. Pentru această cantitate impresionantă de carburant, compania avea obligația legală să achite accize în valoare totală de peste 2,2 milioane de lei.

Însă verificările efectuate între 7 aprilie și 19 mai 2025 au scos la iveală o schemă îndrăzneață de fraudare a statului. Din suma totală de peste 2 milioane de lei care trebuia plătită ca accize, aproximativ jumătate – peste un milion de lei – nu a fost achitată niciodată, deși firma prezentase ordine de plată suspecte de fals pentru a demonstra că și-ar fi îndeplinit obligațiile fiscale.

Dar elementul cu adevărat șocant al acestei fraude este cel de-al doilea: o sumă distinctă de peste un milion de lei a fost restituită firmei de către Trezoreria Craiova în doar câteva zile, fără nicio verificare prealabilă dacă plata accizelor fusese efectuată corect și fără nicio corelare cu datele fiscale reale ale contribuabilului.

Nazare: „Ies la iveală jafurile cu complici din interior"

Reacția ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, nu a întârziat să apară. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, oficialul a folosit termeni duri pentru a descrie gravitatea situației descoperite de inspectorii antifraudă.

„Fraudă la Craiova descoperită de Antifrauda ANAF. Ies la iveală jafurile cu complici din interior. Antifrauda ANAF a anunțat azi o serie de nereguli grave descoperite la o firmă din Craiova. În prima parte a acestui an, firma a comercializat peste 800 de tone de motorină pentru care trebuia să achite accize de peste 2 milioane de lei. Surpriza face ca jumătate din sumă să reprezinte ordine de plată suspecte de fals, iar cealaltă jumătate să fie restituită firmei în doar câteva zile de Trezoreria Craiova, fără nici un fel de verificare dacă plata accizelor s-a făcut sau nu în mod corect", a precizat ministrul Nazare.

Expresia „jafuri cu complici din interior" sugerează că ministrul suspectează existența unor persoane din cadrul instituțiilor statului care ar fi facilitat această fraudă, fie prin neglijență gravă, fie prin implicare directă în schemă.

O breșă în sistemul Trezoreriei

Ministrul Finanțelor a subliniat că acest caz nu reprezintă doar o fraudă izolată a unei companii private, ci ridică semne de întrebare serioase asupra întregului sistem de verificare și control al Trezoreriei Statului.

„Cazul indică nu doar o fraudă de amploare în comerțul cu carburanți, ci și o breșă în sistemul de verificare al Trezoreriei, care a procesat și restituit sume semnificative, fără nicio corelare cu datele fiscale ale contribuabilului", a explicat Alexandru Nazare.

Această „breșă" în sistemul de verificare este deosebit de îngrijorătoare, deoarece Trezoreria ar trebui să fie una dintre instituțiile cu cele mai stricte proceduri de control financiar. Faptul că peste un milion de lei a putut fi restituit în doar câteva zile, fără verificări corespunzătoare, ridică întrebări despre:

• Procedurile de control intern la nivelul Trezoreriei Craiova

• Verificarea încrucișată a datelor între Trezorerie și ANAF

• Posibile complicități ale funcționarilor care au procesat aceste restituiri

• Vulnerabilități sistemice care ar putea fi exploatate în alte cazuri similare

Măsuri urgente dispuse de ministrul Finanțelor

Imediat după luarea la cunoștință a situației, Alexandru Nazare a dispus o serie de măsuri ferme pentru a investiga în profunzime acest caz și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

„Am dispus ANAF să demareze urgent controale de integritate la Trezoreria Craiova, să identifice și să sancționeze pe toți cei care au permis această breșă. Totodată, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală pentru suspiciunile de fals și evaziune fiscală identificate", a anunțat ministrul.

Măsurile concrete includ:

1. Controale de integritate la Trezoreria Craiova – Inspectorii ANAF vor verifica procedurile interne, modul în care au fost procesate restituirile și vor identifica persoanele responsabile pentru aceste deficiențe grave în sistemul de control.

2. Identificarea și sancționarea vinovaților – Toți funcționarii care au contribuit, prin acțiune sau inacțiune, la procesarea și restituirea nejustificată a sumelor vor fi trași la răspundere.

3. Sesizarea autorităților penale – ANAF a depus plângere penală pentru suspiciuni de:

• Fals în înscrisuri oficiale (ordinele de plată false)

• Evaziune fiscală (neachitarea accizelor datorate)

• Posibile infracțiuni de corupție (dacă se vor dovedi complicități ale funcționarilor publici)

4. Stabilirea de obligații fiscale suplimentare – Ca urmare a controalelor efectuate, ANAF a stabilit pentru societatea în cauză obligații fiscale suplimentare în valoare totală de 3,81 milioane de lei, reprezentând accize neachitate, TVA, impozit pe profit și alte obligații fiscale datorate bugetului de stat.

„Integritatea și corectitudinea nu sunt opționale"

În încheierea comunicatului său, ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar despre standardele pe care le așteaptă de la funcționarii publici și despre mandatul ANAF în combaterea fraudei fiscale.

„Integritatea și corectitudinea nu sunt opționale, iar mandatul ANAF este unul clar: să își facă treaba", a subliniat Alexandru Nazare.

Această declarație fermă vine în contextul în care România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat de evaziune fiscală, care reduce semnificativ veniturile la bugetul de stat și afectează capacitatea guvernului de a finanța servicii publice esențiale.

Cum funcționa schema de fraudare

Deși ancheta este încă în desfășurare, din informațiile făcute publice de ANAF și de ministrul Finanțelor se poate reconstitui schema prin care compania din Craiova a încercat să fraudeze statul:

Pasul 1: Comercializarea carburanților fără plata accizelor Firma a vândut 804 tone de motorină în perioada aprilie-mai 2025. Potrivit legislației în vigoare, comercianții de carburanți trebuie să plătească accizele înainte de livrarea produselor către clienți.

Pasul 2: Prezentarea unor ordine de plată false Pentru a demonstra autorităților că și-a îndeplinit obligațiile fiscale, firma a prezentat ordine de plată care ulterior s-au dovedit a fi suspecte de fals. Aproximativ un milion de lei din accizele datorate nu au fost plătiți niciodată, în ciuda documentelor false prezentate.

Pasul 3: Obținerea de restituiri nejustificate Firma a solicitat și a obținut de la Trezoreria Craiova restituiri în valoare de peste un milion de lei, probabil invocând plăți în plus sau alte motive. Crucial este că aceste restituiri au fost procesate și aprobate în doar câteva zile, fără verificări adecvate.

Pasul 4: Lipsa verificărilor încrucișate Trezoreria Craiova nu a corelat cererea de restituire cu datele fiscale reale ale companiei, nu a verificat dacă plățile inițiale ale accizelor fuseseră efectuate corect și nu a consultat baza de date ANAF înainte de a aproba restituirea.

Context: Frauda cu carburanți – o problemă persistentă în România

Cazul de la Craiova nu este un incident izolat. România se confruntă de ani de zile cu fraude masive în domeniul comercializării carburanților, care cauzează pierderi de sute de milioane de euro anual la bugetul de stat.

Principalele tipuri de fraude în acest sector includ:

1. Evaziunea la plata accizelor – Comercianții vând carburanți fără a plăti accizele datorate, obținând astfel un avantaj de preț față de concurenții care își îndeplinesc obligațiile fiscale.

2. Contrabanda cu carburanți – Introducerea ilegală în țară a unor cantități mari de combustibil, ocolind vămuirea și accizele.

3. Comercializarea carburanților adulterați – Amestecarea motorinei sau benzinei cu substanțe ieftine pentru a crește profitul.

4. Firmele fantomă – Înființarea de societăți comerciale care funcționează timp scurt, acumulează datorii fiscale mari, apoi dispar sau intră în insolvență.

5. Tranzacții fictive – Crearea unui lanț artificial de tranzacții între mai multe firme pentru a complica urmărirea fluxurilor financiare și a dilua responsabilitatea fiscală.

Eforturile ANAF de combatere a evaziunii în sectorul carburanților

În ultimii ani, ANAF a intensificat acțiunile de control în sectorul comercializării carburanților, considerându-l o zonă cu risc fiscal ridicat. Direcția Generală Antifraudă Fiscală, care a descoperit și cazul de la Craiova, folosește instrumente moderne pentru identificarea fraudelor:

Analize de risc – Algoritmi care analizează datele fiscale ale companiilor și identifică comportamente suspecte sau anomalii în raportări.

Instrumente digitale – Sisteme informatice care permit verificarea încrucișată rapidă a informațiilor din multiple baze de date.

Controale inopinate – Descinderi neanunțate la sediile firmelor suspecte și la depozitele de carburanți.

Colaborare interinstituțională – Cooperare cu Poliția, Parchetul, Garda Financiară și alte instituții pentru combaterea formelor complexe de evaziune.

Monitorizarea fluxurilor financiare – Urmărirea mișcărilor de bani între conturi pentru identificarea schemelor de spălare a banilor sau de ascundere a veniturilor.

Implicațiile cazului de la Craiova

Descoperirea acestei fraude masive și, mai ales, a vulnerabilităților din sistemul Trezoreriei, are mai multe implicații importante:

Pentru Trezoreria Statului:

• Necesitatea revizuirii urgente a procedurilor de verificare și aprobare a restituirilor

• Implementarea unor sisteme automate de verificare încrucișată cu bazele de date ANAF

• Instruirea personalului și creșterea responsabilizării funcționarilor

• Posibile sancțiuni disciplinare sau penale pentru cei implicați

Pentru ANAF:

• Confirmarea necesității controalelor antifraudă intensive în acest sector

• Validarea eficienței instrumentelor digitale de identificare a fraudelor

• Nevoia de cooperare mai strânsă cu alte instituții ale statului

Pentru mediul de afaceri:

• Un mesaj clar că fraudele fiscale vor fi descoperite și sancționate

• Creșterea costurilor de conformare pentru companiile corecte, dacă vor fi introduse proceduri birocratice suplimentare

• Posibile întârzieri în procesarea restituirilor legitime, dacă verificările vor fi intensificate

Pentru bugetul de stat:

• Recuperarea a 3,81 milioane de lei de la firma frauduloasă

• Prevenirea unor pierderi similare în viitor prin închiderea breșelor identificate

• Posibile recuperări suplimentare dacă ancheta va identifica și alte cazuri similare

Reacții din mediul politic și de afaceri

Deși cazul a fost făcut public abia miercuri, 8 octombrie, reacțiile nu au întârziat să apară. Analiști economici și reprezentanți ai mediului de afaceri au salutat fermitatea cu care ministrul Finanțelor a reacționat, subliniind însă că acest caz demonstrează necesitatea unor reforme profunde în sistemele de control ale instituțiilor fiscale.

Reprezentanți ai companiilor corecte din sectorul distribuției de carburanți au exprimat speranța că intensificarea controalelor va crea condiții de concurență echitabilă, eliminând avantajul nejust de preț de care beneficiază firmele care fraudează fiscul.

În schimb, unii consultanți fiscali au avertizat că reacția autoritarilor nu trebuie să ducă la introducerea unor proceduri birocratice excesive care să îngreuneze activitatea companiilor corecte sau să întârzie nejustificat procesarea restituirilor legitime de taxe.

Ce urmează în anchetă

În zilele următoare, inspectorii ANAF vor demara controalele de integritate la Trezoreria Craiova. Acestea vor viza:

• Analiza procedurilor prin care a fost procesată și aprobată restituirea de peste un milion de lei către firma din Craiova

• Identificarea funcționarilor care au avut responsabilități în acest caz

• Verificarea altor cazuri de restituiri procesate de aceeași Trezorerie în ultimele luni, pentru a vedea dacă există un pattern de neglijență sau corupție

• Evaluarea sistemelor informatice și a procedurilor de control intern

În paralel, ancheta penală demarată de procurori va încerca să stabilească:

• Cine a falsificat ordinele de plată prezentate de firmă

• Dacă există complici în interiorul Trezoreriei care au facilitat procesarea rapidă a restituirii

• Cum au fost folosiți banii obținuți fraudulos

• Dacă există alte persoane fizice sau juridice implicate în această schemă

Concluzii: Un caz exemplar pentru lupta antifraudă

Cazul descoperit de Antifrauda ANAF la Craiova reprezintă un exemplu clar al modului în care fraudele fiscale complexe pot fi săvârșite prin exploatarea vulnerabilităților din sistemele instituțiilor publice. Succesul acestei operațiuni de control demonstrează că investițiile în instrumente digitale de analiză și în personal specializat antifraudă încep să dea roade.

Însă, în egală măsură, cazul evidențiază că tehnologia și procedurile moderne de control sunt inutile dacă instituțiile conexe – în acest caz Trezoreria – nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile de verificare și nu comunică eficient între ele.

Așa cum a subliniat ministrul Alexandru Nazare, „integritatea și corectitudinea nu sunt opționale". Firmitatea cu care autoritățile reacționează în acest caz va fi un test important pentru credibilitatea luptei împotriva evaziunii fiscale în România.

Rămâne de văzut dacă controalele de integritate dispuse la Trezoreria Craiova vor identifica doar neglijență profesională sau vor descoperi complicități penale ale unor funcționari. Indiferent de rezultat, cazul trimite un mesaj clar: schema de fraudare a fost descoperită, breșele din sistem vor fi închise, iar vinovații vor fi trași la răspundere.