Forumul Economic Mondial (WEF) 2026 de la Davos: Rezumat al evenimentelor până la 22 ianuarie 2026

Forumul Economic Mondial Annual Meeting 2026, desfășurat la Davos-Klosters, Elveția, între 19 și 23 ianuarie 2026, reprezintă cea de-a 56-a ediție a acestui summit global. Sub tema „A Spirit of Dialogue” (Un spirit al dialogului), evenimentul reunește peste 3.000 de participanți, inclusiv aproape 65 de șefi de stat și de guvern, peste 850 de CEO și președinți de companii multinaționale, lideri din societatea civilă, academicieni și figuri culturale precum actorul Matt Damon sau violoncelista Yo-Yo Ma. Scopul este promovarea dialogului imparțial și a cooperării pentru a aborda provocări majore, structurate pe cinci piloni interconectați: cooperare într-o lume contestată, deblocarea surselor noi de creștere, investiții în oameni, implementare responsabilă a inovației și prosperitate în limitele planetare.

Contextul geopolitic este tensionat: amenințări tarifare din partea SUA sub președintele Donald Trump, conflicte persistente în Ucraina și Orientul Mijlociu, fragmentare economică, riscuri asociate inteligenței artificiale (AI) și schimbări climatice accelerate. Raportul Global Risks 2026 al WEF, lansat înainte de summit, identifică confruntarea geoeconomică drept risc principal, urmată de conflicte interstatal, evenimente meteo extreme, polarizare socială și dezinformare. Evenimentul include peste 200 de sesiuni, cu accent pe reconstrucția încrederii și soluții sustenabile, dar geopolitica a dominat discuțiile până acum.

Până la 22 ianuarie (ziua a patra), summitul a fost marcat de prezența dominantă a președintelui Trump, discursuri europene ferme, negocieri privind Groenlanda și apeluri urgente pentru pace în Ucraina. Mai jos, un rezumat detaliat, cu citate cheie și context suplimentar, bazat pe declarații oficiale, interviuri și rapoarte de la surse precum WEF, Reuters, CNBC, BBC și The New York Times.

Deschiderea și primele zile (19-20 ianuarie): Accent pe dialog și critici europene

Evenimentul a debutat cu un film introductiv care subliniază urgența dialogului constructiv, urmat de un discurs de bun venit al președintelui elvețian Guy Parmelin, care a pledat pentru unitate globală în fața crizelor. Sesiunile inițiale au abordat riscurile globale, cu intervenții de la lideri precum vicepremierul chinez He Lifeng, care a avertizat împotriva protecționismului și unilateralismului, îndemnând națiunile să se alăture „navei uriașe” a globalizării pentru a evita fragmentarea economică.

Un moment central a fost discursul special al președintelui francez Emmanuel Macron pe 20 ianuarie, considerat unul dintre cele mai influente ale summitului. Macron a descris lumea ca fiind în tranziție către un „shift towards a world without rules” (o schimbare către o lume fără reguli), unde dreptul internațional este călcat în picioare, iar „the only law that seems to matter is that of the strongest” (singura lege care contează este cea a celui mai puternic). El a criticat „imperial ambitions” (ambiții imperiale) reînviate, acumularea de tarife comerciale (o aluzie la amenințările SUA) și competiția americană care riscă să „subordonate Europe” (să subordoneze Europa). Macron a pledat pentru o „European preference” (preferință europeană) în comerț, simplificarea birocrației, investiții masive în inovație – inclusiv AI și tehnologii curate – și o cooperare sporită pentru pace, prosperitate și decarbonizare. A subliniat respectarea statului de drept, concluzionând: „We prefer respect over bullies, and we prefer the rule of law to brutality” (Preferăm respectul față de bătăuși și statul de drept față de brutalitate). Discursul a fost marcat de un detaliu personal: Macron a purtat ochelari de soare din cauza unei probleme oculare minore, generând momente ușoare de umor în sală, dar nu a diminuat impactul mesajului său anti-bully.

Alte intervenții notabile: Prim-ministrul canadian Mark Carney a lăudat rolul puterilor medii (cum ar fi Canada și state europene) în contracararea marilor puteri, cerând autonomie strategică și diversificarea parteneriatelor. Sesiuni despre AI au inclus discuții cu Christine Lagarde (președinta BCE), care a avertizat asupra riscurilor de inegalitate generate de tehnologie.

Ziua a treia (21 ianuarie): Discursul lui Donald Trump – un moment antagonist și dominant

Discursul special al președintelui SUA Donald Trump, ținut pe 21 ianuarie, a durat peste o oră și a atras mii de participanți, cu cozi lungi la intrare. Trump a marcat un an de la învestirea sa (ianuarie 2025), lăudând „miracolul economic” american: creștere puternică, inflație redusă, boom energetic și investiții record de 18-20 de trilioane de dolari. A atacat ținte tradiționale: NATO (criticând aliații europeni pentru contribuții insuficiente, afirmând că SUA reprezintă 70% din finanțare și 90% din forța militară), imigrația (inclusiv referiri la somalezi în SUA și la congressmana Ilhan Omar, acuzând-o fals de avere de 30 de milioane de dolari, deși declarațiile financiare arată sub 50.000 de dolari), energia eoliană („windmills all over the place destroy your land” – mori de vânt peste tot distrug pământul) și practici comerciale neloiale ale Canadei, Elveției, Marii Britanii și Franței.

Un punct central a fost Groenlanda: Trump a reiterat cererea SUA pentru controlul teritoriului danez, dar a promis că „I won’t use force” (nu voi folosi forța) pentru a o obține – o declarație care a generat aplauze mixte și râsete nervoase în sală. A amenințat cu tarife de până la 200% pe vinuri franceze și șampanii dacă nu se ajunge la un acord. A vorbit despre inițiativa sa „Board of Peace” (Consiliul Păcii) pentru rezolvarea conflictelor globale, descriind-o ca pe o platformă pentru dialog, dar criticând Europa pentru „ungrateful” (ingrată) atitudine față de ajutorul american din trecut. Trump a insistat: „All the U.S. is asking for is a place called Greenland” (Tot ce cerem este un loc numit Groenlanda), argumentând că este esențial pentru securitatea arctică și că SUA este singura capabilă să o protejeze de Rusia sau China. Discursul a fost descris ca antagonist, alternând amenințări cu laude selective, și a generat reacții puternice: unii participanți au râs, alții au exprimat îngrijorări că focusul pe Groenlanda distrage de la priorități precum Ucraina.

După discurs, în interviuri și postări pe Truth Social, Trump a detaliat că un „framework of a future deal” (cadru pentru un acord viitor) cu NATO include acces total la Groenlanda, inclusiv pentru minerit de minerale rare. A declarat pentru CNBC: „They’re going to be involved in mineral rights, and so are we” (Ei vor fi implicați în drepturi minerale, și noi la fel), subliniind că Groenlanda ocupă locul 8 mondial în rezerve de rare earth elements (REE), esențiale pentru tehnologii precum telefoane mobile, vehicule electrice și apărare. Trump a legat acest acces de politica sa industrială pentru reducerea dependenței de China, notând că acordul ar putea fi „forever” (pentru totdeauna) și include aspecte precum „Golden Dome” (o referire la securitate arctică). Groenlanda are rezerve estimate la 1,5 milioane de tone de REE, cu depozite majore precum Kvanefjeld și Tanbreez, dar mineritul este limitat de climă aspră și gheață (doar 20% din teritoriu este fără gheață). Criticii, inclusiv danezi și europeni, au respins ideea, dar Trump a insistat că este vital pentru securitate națională, citând memorandumul din 2019 dintre SUA și Groenlanda pentru explorare comună.

Ziua a patra (22 ianuarie): Negocieri, reacții și evoluții majore

După întâlniri bilaterale, inclusiv cu secretarul general NATO Mark Rutte, Trump a anunțat un cadru de acord privind Groenlanda, inversând parțial amenințările tarifare – o mișcare care a calmat temporar tensiunile transatlantice, dar a ridicat întrebări despre concesii europene. Rutte a confirmat că acordul implică securitate arctică, dar a negat discuții despre resurse minerale, deși Trump a reiterat accesul la REE ca prioritate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs dur, criticând Europa pentru „fragmentare” și „timiditate” în fața amenințărilor la adresa democrației: „Without action now, there is no tomorrow” (Fără acțiune acum, nu există mâine). A participat la o întâlnire trilaterală SUA-Ucraina-Rusia în Emiratele Arabe Unite, discutând schimb de prizonieri. Cancelarul german Friedrich Merz a răspuns indirect criticilor lui Trump, apărând multilateralismul.

Alte momente: Elon Musk a discutat despre viitorul abundenței prin roboți și AI, prezicând „billions of humanoid robots” (miliarde de roboți umanoizi) și o economie globală explozivă, dar avertizând asupra riscurilor de tip „Terminator”. Sesiuni cu Lagarde, Ma și alții au abordat economie, cultură și cooperare globală. A fost lansat Global Cooperation Barometer 2026, arătând reorganizarea cooperării internaționale.

Impact și context general

Davos 2026 reflectă o lume profund divizată: SUA promovează agresiv „America First”, Europa apără multilateralismul și suveranitatea, China pledează pentru globalizare, iar Ucraina cere sprijin urgent. Discuțiile despre AI, climă (cu accent pe planuri post-1.5°C) și securitate energetică au continuat, dar Groenlanda și tarifele au dominat. Evenimentul se încheie pe 23 ianuarie; până acum, a evidențiat fisuri transatlantice, dar și tentative de dialog, precum Board of Peace.

Pe platforma X (fost Twitter), reacții variază: utilizatori precum @EricLDaugh au lăudat entuziasmul liderilor față de Trump la semnarea Board of Peace, descriindu-l ca pe un moment „epic” cu aplauze masive. Alții, ca @newstart_2024, au analizat discursul lui Musk despre abundență robotică, iar @Wallstreet2024 a criticat prezența lui Zelenski ca absurdă. Aceste postări subliniază polarizarea publică.