Fitch a ajuns la București, Moody's vine joi. Începe săptămâna care poate decide dacă România alunecă la rating „junk”

România intră într-una dintre cele mai sensibile săptămâni economice ale anului: cele mai mari agenții internaționale de rating au început evaluarea datoriei publice a țării, exact în perioada în care criza politică de la Cotroceni rămâne nerezolvată. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, reprezentanții Fitch — cea mai mare dintre cele trei agenții de rating — se află deja la București și au avut luni primele întâlniri cu Ministerul de Finanțe, condus de Alexandru Nazare, cu Banca Națională a României și cu Administrația Prezidențială. Discuțiile cu Fitch continuă și miercuri, iar joi și vineri este așteptată delegația Moody's, a doua mare agenție care evaluează România în această lună.

De ce contează exact acum

Miza discuțiilor nu este teoretică: o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” — adică nerecomandată investițiilor — ar duce automat la creșterea dobânzilor la care statul român se împrumută de pe piețele internaționale. România plătește deja printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la propria datorie publică. Doar în primele cinci luni ale acestui an, guvernul a plătit dobânzi de 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Ironia situației este că întregul pachet de măsuri asumat de guvernul Ilie Bolojan în ultimul an — majorarea TVA, reducerea unor cheltuieli salariale din sectorul bugetar și alte creșteri de taxe, măsuri care au împins economia în recesiune — a fost gândit tocmai pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară. Cu un an în urmă, la începutul mandatului, Bolojan avertiza, într-un interviu acordat agenției Bloomberg, că riscul de incapacitate de plată a României era unul real după anii de deficite bugetare mari, iar singurul rezultat posibil, în lipsa unei traiectorii fiscale stabile, ar fi fost unul grav. Acea declarație a pregătit public terenul pentru pachetul de austeritate care a urmat.

Un an mai târziu, cu toate aceste măsuri deja aplicate, discuția despre riscul de retrogradare la „junk” revine în forță — de această dată suprapusă peste o criză politică prelungită, fără un guvern cu puteri depline la Palatul Victoria de peste două luni.

Președintele Nicușor Dan a confirmat, într-o declarație recentă, calendarul evaluărilor — iulie, început de august și apoi octombrie — și a anunțat că se va implica personal, „în măsura în care este util”, pentru a transmite evaluatorilor că partidele politice sunt aliniate pe chestiunile fundamentale cu impact asupra economiei și finanțelor publice. Șeful statului s-a declarat optimist că România va evita o degradare a ratingului, pe care a descris-o drept „catastrofală” pentru țară.

Ce înseamnă, de fapt, ratingul de țară

Trei agenții domină piața globală a evaluărilor de risc suveran: Fitch, Standard & Poor's și Moody's. Sunt entități private, fără vreun rol formal în funcționarea economiei unei țări, dar ale căror verdicte influențează direct comportamentul investitorilor instituționali, care își ajustează cerințele de dobândă în funcție de notele acordate. Ratingul vizează, tehnic, capacitatea statului de a-și rambursa datoria, iar analiza ține cont de patru piloni principali: nivelul deficitului bugetar și al veniturilor statului, dimensiunea economiei, ponderea datoriei publice în PIB și, nu în ultimul rând, stabilitatea politică.

Pe acest ultim punct, România se află într-o poziție vulnerabilă chiar acum: instabilitatea guvernamentală prelungită ocupă un loc central în orice evaluare de risc suveran, alături de indicatorii strict economici.

Ce arată cifrele

Bilanțul economic al momentului este mixt, cu o singură veste cu adevărat bună. Deficitul bugetar a scăzut la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului, față de 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025 — o ajustare semnificativă, rezultat direct al măsurilor de austeritate.

Restul indicatorilor sunt îngrijorători. Economia s-a contractat cu 1,2%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce anulează parțial câștigul bugetar obținut din creșterea taxelor: o companie care intră în insolvență nu doar că încetează să mai plătească taxe, dar riscă să nu-și mai poată onora nici datoriile existente, iar un angajat concediat nu mai contribuie cu cei aproximativ 42% din salariul brut care merg către bugetul de stat.

Ce înseamnă asta pentru un cetățean obișnuit

Impactul unei eventuale retrogradări la „junk” s-ar simți direct în buzunarul românilor, pe două canale. Efectul direct: dacă statul se împrumută mai scump, băncile comerciale vor urma aceeași tendință, iar costul creditelor — ipotecare, de nevoi personale, ratele deja existente cu dobândă variabilă — va crește pentru populație.

Efectul indirect este, de fapt, mai extins și afectează inclusiv persoanele fără niciun credit bancar activ. Dobânzi mai mari la datoria publică înseamnă costuri de finanțare mai mari pentru stat, iar experiența ultimului an arată limpede tiparul de răspuns al autorităților: atunci când bugetul are nevoie de venituri suplimentare pentru a acoperi aceste costuri, soluția aleasă până acum a fost o nouă rundă de creșteri de taxe.

Ce urmează

Calendarul rămâne încărcat: după runda Fitch de această săptămână, urmează vizita Moody's joi și vineri, iar o nouă rundă de evaluări este așteptată la începutul lunii august, urmată de o alta în octombrie. Concluziile agențiilor vor lua, în cele din urmă, forma unor rapoarte publice care vor stabili dacă România își păstrează ultima treaptă a ratingului recomandat investițiilor sau alunecă în categoria speculativă — decizie care va depinde nu doar de cifrele bugetare, ci, în mod explicit, și de capacitatea clasei politice de la București de a pune capăt crizei guvernamentale înainte ca aceasta să se reflecte direct în costul datoriei publice a țării.