Finanțarea partidelor politice în România: Discrepanțe majore în cheltuieli și acuzații de nereguli după anularea alegerilor prezidențiale

De la subvenții de sute de milioane de lei la rambursări controversate, partidele politice au cheltuit sume uriașe pe promovare media în 2024, cu PSD și PNL în frunte. AUR, acuzat de finanțare ilegală a Realitatea Plus, contestă datele și cere verificări oficiale, invocând transparența publică. Contextul vine după anularea scrutinului din 2024, marcată de suspiciuni de interferențe externe, și relansarea procesului electoral în 2025.

Realitatea Plus, supranumită de susținători "Televiziunea Poporului", se află în centrul unei campanii mediatice intense de denigrare, după ce a fost acuzată că ar fi primit fonduri ilegale de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru promovarea candidatului George Simion în campania prezidențială din 2024. Postul de televiziune neagă vehement acuzațiile, invocând date publice de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Expert Forum (EFOR), care arată că AUR a alocat cele mai mici sume pentru presă dintre partidele majore. Într-un apel public adresat instituțiilor statului, Realitatea Plus cere verificarea transparentă a cheltuielilor electorale și a modului în care sunt distribuite subvențiile de la bugetul național.

Aceste tensiuni izbucnesc pe fondul anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024 de către Curtea Constituțională a României (CCR), o decizie istorică motivată de suspiciuni de interferențe rusești în favoarea candidatului independent Călin Georgescu, câștigătorul surprinzător al primului tur. Procesul electoral a fost reluat integral în mai 2025, cu un nou scrutin prezidențial câștigat de Nicușor Dan (USR), dar cu costuri financiare majore pentru stat: peste un miliard de lei alocați subvențiilor și rambursărilor în 2024, conform analizelor EFOR. Guvernul, condus la acea vreme de Marcel Ciolacu (PSD), a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 143/2024 pentru a permite rambursarea cheltuielilor din campania anulat, o măsură criticată de ONG-uri pentru lipsa de justificare legală clară, deoarece subvențiile sunt deja fonduri publice.

Subvenții record în 2024: PSD și PNL, lideri detașați

Anul 2024 a fost marcat de patru runde de alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale parțiale), ceea ce a amplificat dependența partidelor de finanțarea publică. Potrivit raportului EFOR publicat la începutul lui 2025, AEP a transferat către partide 386 de milioane de lei în subvenții, din care 62 de milioane doar în decembrie. Aceste fonduri, calculate pe baza rezultatelor electorale anterioare (prag de 3% pentru eligibilitate), au fost cheltuite în proporție de peste 100% de majoritatea formațiunilor, AUR înregistrând un exces de 141% față de alocare.

Distribuția subvențiilor reflectă ponderea parlamentară:

Sursa: EFOR/AEP, bazat pe date publice la 31 decembrie 2024.

Aceste sume au fost suplimentate de rambursări pentru cheltuieli private din campanii, estimate la 446,6 milioane de lei în bugetul AEP pentru 2024, ducând totalul finanțării publice peste un miliard de lei. Criticii, inclusiv EFOR, avertizează că această dependență erodează rolul donațiilor private și favorizează partidele mari, contrar bunelor practici europene.

Cheltuieli pentru promovare: Presa, motorul campaniilor

Analiza EFOR arată că peste 56% din subvenții au mers către "presă și propagandă" – 233,1 milioane de lei în total. PSD a alocat 98 de milioane de lei, urmat de PNL (69 milioane), USR (39 milioane) și AUR (21 milioane). Aceste fonduri au finanțat spoturi TV, reclame online și campanii de imagine, adesea netransparente, cu contracte confidențiale.

Pentru sondaje de opinie, cheltuielile au fost concentrate la partidele tradiționale:

Sursa: EFOR/AEP, raport 2024.

AUR a evitat sondajele, concentrându-se pe spoturi publicitare (6 milioane de lei) și panouri outdoor, unde PNL a cheltuit aproximativ 2 milioane de euro doar pentru afișe cu Nicolae Ciucă în trei luni, promovând sloganul "un ostaș în slujba țării". Transparența rămâne o problemă: doar USR publică detaliile contractelor, în timp ce alții invocă confidențialitatea, ridicând suspiciuni de spălare de bani sau favoruri ascunse, așa cum a semnalat EFOR în analizele sale.

Rambursări post-anulare: PSD, marele beneficiar

După anularea alegerilor, Guvernul a virat rapid rambursări prin OUG 143/2024, permițând returnarea cheltuielilor chiar și din subvenții – o premieră controversată, contestată în instanță de PNL (care a pierdut un proces în noiembrie 2025 pentru returnarea a 14 milioane de lei). Sumele reflectă investițiile inițiale:

Sursa: AEP/EFOR, date oficiale la 23 noiembrie 2025.

Ponta, care s-a prezentat ca "suveranist" în 2024, a beneficiat de o campanie susținută de televiziunea controlată de Sebastian Ghiță – România TV –, un fost aliat fugărit în Serbia din 2016, condamnat pentru corupție și evaziune fiscală. Ghiță, implicat istoric în finanțări obscure (inclusiv campania lui Ponta din 2014), a fost acuzat de Realitatea Plus de "sifonare de fonduri" prin publicitate neautorizată în București și alte orașe. Dezvăluirile recente, inclusiv investigații Snoop din 2024, arată că România TV a încasat peste 4 milioane de euro de la PSD, PNL și AUR într-o lună, ridicând întrebări despre independența media.

Controversele Realitatea Plus: Acuzații de finanțare ilegală și apel la transparență

Acuzațiile împotriva Realitatea Plus vizează presupuse transferuri ilegale de la AUR, estimate la milioane de euro pentru emisiuni dedicate lui Simion. AEP a respins recent facturi de 17 milioane de lei către postul TV, invocând tarife "umflate" (până la 3.500 de euro/minut) și împrumuturi de la firme legate de patronul canalului, Daniela-Madi Păcuraru. AUR contestă decizia, susținând că tarifele sunt publice și că strategia de campanie este legitimă, nu gratuită.

Reprezentanții Realitatea Plus afirmă că atacurile coincid cu dezvăluirile lor despre Ghiță și "Statul Paralel" – un concept invocat de susținători pentru a descrie presupuse rețele oculte din justiție și media. "Campania la care se face referire nu a fost gratuită: tarifele au fost făcute publice, iar strategia pentru campanie este decisă de fiecare formațiune politică", se arată într-un comunicat al postului. Ei cer AEP și alte instituții să publice detaliile cheltuielilor, subliniind că AUR a cheltuit minim pe presă (21 milioane lei) și zero pe sondaje, spre deosebire de competitorii săi.

Președintele Nicușor Dan a comentat recent: "Trebuie o discuție despre cât din banii publici se duc către presă. Partidele au libertate, dar transparența e esențială". EFOR recomandă modificări legislative: publicarea obligatorie a contractelor, marcarea publicității politice (conform Regulamentului UE 2024/900) și reducerea subvențiilor cu 25% în 2025, așa cum prevede OUG "Trenuleț" din decembrie 2024.

Implicații pentru democrație: De la anulare la reluare

Anularea alegerilor din 2024, motivată de documente desecretizate CSAT privind interferențe rusești (inclusiv pe TikTok și rețele sociale), a provocat proteste masive și instabilitate guvernamentală. Klaus Iohannis a rămas interimar până la reluarea scrutinului în mai 2025, câștigat de Dan cu 53,6% în turul doi împotriva lui Simion. CCR a validat rezultatul, respingând contestațiile AUR privind "fraudă în masă".

Acest episod subliniază vulnerabilități sistemice: lipsa transparenței în finanțare, dependența de stat și influența media partizane. Cu un nou ciclu electoral în 2028, experții EFOR și ActiveWatch cer reforme urgente pentru a preveni abuzuri, inclusiv protocoale ANAF-AEP pentru verificarea firmelor implicate. Până atunci, dezbaterile continuă, cu Realitatea Plus poziționându-se ca victimă a unui "sistem putred" care a anulat votul popular, în timp ce datele oficiale arată un peisaj finanțar dezechilibrat, dominat de partidele tradiționale.

Articolul este bazat pe date publice de la AEP, EFOR și investigații jurnalistice verificate la 23 noiembrie 2025. Pentru detalii complete, consultați portalul banipartide.ro.