Doliu în lumea muzicii românești: Pianistul și compozitorul de jazz Mircea Tiberian a murit la 70 de ani, la câteva ore după ultimul său concert

Mircea Tiberian, una dintre figurile emblematice ale jazzului românesc și fondatorul primului departament de jazz din România, s-a stins din viață sâmbătă dimineață, 18 octombrie 2025, într-un hotel din Galați. Artistul fusese găsit fără suflare în camera sa, la doar câteva ore după ce încântase publicul într-un recital memorabil alături de Nicolas Simion Quartet.

Lumea culturală românească este în doliu după dispariția unuia dintre cei mai importanți muzicieni de jazz ai țării, un artist care a dedicat cinci decenii carierei sale și a format generații întregi de muzicieni.

Ultimul concert: O seară de vineri la Galați

Vineri seara, 17 octombrie 2025, Mircea Tiberian susținuse un recital alături de formația „Nicolas Simion Quartet" la Jazz Society Club din Galați. Spectatorii prezenți au descris prestația sa ca fiind una plină de emoție și rafinament, fără să bănuiască că acesta avea să fie ultimul său concert.

Alarma a fost dată sâmbătă dimineață, 18 octombrie, de un coleg de trupă, după ce pianistul nu a coborât la micul dejun. Echipajul SMURD, chemat să intervină, a efectuat multiple manevre de resuscitare, rămase însă fără rezultat, astfel că a fost declarat decesul.

Primele informații indică un posibil infarct, artistul având cunoscute afecțiuni cardiace de mai mult timp. Vestea morții sale a șocat întreaga comunitate artistică românească, care și-a exprimat consternarea și recunoștința pentru contribuția sa remarcabilă la cultura națională.

O carieră excepțională de cinci decenii

Mircea Tiberian s-a născut la 4 mai 1955 la Cluj-Napoca și a crescut în Sibiu. A făcut un pas decisiv în afirmarea sa atunci când, în 1974, a debutat la Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu. Acest debut a marcat începutul unei cariere vaste, care s-a materializat în mii de concerte și peste douăzeci de albume realizate sub nume propriu, cel mai recent fiind "Looking forward to the past" (2020, Fever Records).

A fost pianist, compozitor, profesor și autor de scrieri despre muzică și artă, considerat o figură de referință în jazzul și muzica improvizată din România. Activitatea sa muzicală a inclus colaborări internaționale, predare universitară și chiar fondarea, în 1991, a primului departament de jazz din România.

De-a lungul carierei sale impresionante, a colaborat cu nume mari ale scenei internaționale — Larry Coryell, Tomasz Stańko, Herb Robertson, John Betsch — dar și cu artiști români emblematici precum Johnny Răducanu, Anca Parghel și Dan Mândrilă.

Pedagogul care a fondat școala de jazz românească

Mircea Tiberian era profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, instituție unde a obținut și titlul de doctor în muzică, cu lucrarea "Raportul dintre ritm și celelalte elemente ale discursului muzical".

În cadrul Universității Naționale de Muzică din București, a fondat și a coordonat departamentul de jazz, inițiat în 1991, fiind inițiatorul și conducătorul primului și celui mai important departament de jazz din România. Această realizare a avut un impact profund asupra educației muzicale din țara noastră, creând cadrul instituțional pentru formarea profesională a muzicienilor de jazz.

El preda Arta improvizației în jazz, Aspecte ale improvizației de jazz după 1950, Compoziție jazz, Instrument jazz (pian), Istoria jazzului și muzicii pop. Potrivit Universității Naționale de Muzică din București, Mircea Tiberian a avut o contribuție esențială la dezvoltarea educației în domeniul jazzului și al muzicii improvizate în România.

Ca profesor și mentor, a influențat zeci de generații de muzicieni români. Departamentul de jazz pe care l-a inițiat este astăzi o instituție de referință.

Contribuții în domeniul muzicologic și literar

Tiberian a fost foarte activ și în domeniul literar, muzicologic sau al interferențelor artistice, publicând numeroase articole, cărți și antologii. În paralel cu activitatea sa artistică, a publicat studii, cărți și articole despre muzică și improvizație, devenind o voce de referință pentru muzica contemporană românească.

I-a fost acordat de șase ori premiul pentru compoziție de jazz al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ultima oară în 2015 pentru musical-ul "Jazzy Tarot", conform biografiei postate pe site-ul Universității Naționale de Muzică din București.

O punte între tradiție și modernitate

Tiberian a fost o punte între tradiție și modernitate, a combinat rădăcini clasice cu jazzul, improvizația, muzica de avangardă și colaborări internaționale. Această capacitate de a îmbina diverse stiluri și influențe culturale l-a transformat într-un artist complet, care a contribuit la îmbogățirea și diversificarea peisajului muzical românesc.

Muzica sa reflecta o profundă înțelegere a tradițiilor jazzului american, pe care le-a îmbinat cu elemente ale culturii muzicale românești și europene, creând un limbaj artistic distinctiv și recunoscut atât în țară, cât și în străinătate.

Reacții și omagii

Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a anunțat decesul marelui compozitor și pianist de jazz, subliniind că acesta a avut un rol esențial în pedagogia jazzului și a muzicii improvizate din România.

Pe rețelele de socializare, zeci de mesaje de condoleanțe au inundat profilul pianistului. "Am rămas fără cuvinte… Ce imensă pierdere!… Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină, Mircea Tiberian!", a notat o persoană pe pagina sa de Facebook.

Dispariția lui Mircea Tiberian lasă un gol imens în cultura muzicală românească. Artistul nu a fost doar un interpret remarcabil, ci și un educator dedicat, un promotor al jazzului și un intelectual care a contribuit la înțelegerea și aprecierea acestui gen muzical în România.

Moștenirea sa va continua să trăiască prin muzica pe care a creat-o, prin generațiile de studenți pe care i-a format și prin instituțiile pe care le-a fondat. Departamentul de jazz al Universității Naționale de Muzică din București rămâne o mărturie vie a viziunii și dedicării sale față de educația muzicală și promovarea jazzului românesc.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!