Daniel Tudorache, următorul „inculpat de lux" care ar putea scăpa de pedeapsă pe mâna completului Liei Savonea: Topul complet al celor 10 dosare cu nume sonore care au beneficiat de clemența șefei Înaltei Curți

Fostul primar PSD al Sectorului 1, Daniel Tudorache, condamnat în ianuarie 2025 la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, ar putea să își anuleze complet pedeapsa după ce recursul său în casație a ajuns la completul din care face parte Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 17 noiembrie 2025, Completul de 5 judecători – Penal 1 – condus de Savonea, se va pronunța pe recursul în casație depus de Tudorache, după ce pe 5 mai i-a admis în principiu această cale extraordinară de atac. Cazul lui Tudorache se adaugă unei liste controversate de cel puțin 10 dosare cu inculpați de primă mână care au beneficiat de soluții favorabile după ce procesele lor au ajuns la completuri în care se află judecătoarea Lia Savonea.

Numirea Liei Savonea ca președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție în iunie 2025 a stârnit controverse majore în sistemul judiciar românesc. Organizații civice precum „Corupția Ucide", „Rezistența", „Inițiativa România" și „Inițiativa Timișoara" au anunțat pentru 14 noiembrie 2025 un protest în fața sediului ÎCCJ, cerând revocarea Savonea și acuzând-o că reprezintă „simbolul capturării Justiției de către un grup mic, dar extrem de influent, conectat la interese politice și la zona corupției de rang înalt."

Cazul Daniel Tudorache: de la trei ani și jumătate cu executare la suspendare, următorul pas – anularea?

Daniel Tudorache, fostul primar PSD al Sectorului 1, a avut deja parte de o clemență excepțională din partea Înaltei Curți. Pe 21 ianuarie 2025, un complet de cinci judecători de la ÎCCJ i-a transformat pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în 3 ani cu suspendare în „Dosarul Diamantelor", scăpând astfel de închisoare.

Acuzațiile: DNA l-a trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influență și spălare de bani. Potrivit procurorilor, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, Ion Niță, o persoană din anturajul lui Tudorache, ar fi încasat un comision de 10% (105.000 lei în numerar plus 8.640 lei disimulați) din valoarea unui contract pe care firma Tiger Security îl avea cu Protecția Copilului Sector 1. În schimbul banilor, Niță se angaja să intervină – atât direct, cât și prin intermediul lui Tudorache – la funcționarii responsabili pentru ca contractul să se desfășoare în bune condiții.

La locuința lui Tudorache, procurorii au găsit 258 de obiecte (bijuterii și pietre prețioase) cu o valoare totală de 9.784.295 lei, plus 11.210 euro și 4.235 dolari – de aici și numele „Dosarul Diamantelor".

Traseul judiciar:

• Martie 2022: DNA îl trimite în judecată, plasat sub control judiciar pe cauțiune de 1 milion de euro

• 17 iulie 2024: ÎCCJ – Secția Penală îl condamnă la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare

• 21 ianuarie 2025: La apel, ÎCCJ reduce pedeapsa la 3 ani cu suspendare. Tudorache scapă de închisoare, dar trebuie să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității

• 5 mai 2025: Completul de 5 judecători Penal 1, în care se află Lia Savonea, îi admite în principiu recursul în casație

• 17 noiembrie 2025: Termen final când completul condus de Savonea se va pronunța pe fondul recursului în casație

Admiterea în principiu a recursului în casație reprezintă prima etapă în vederea anulării pedepsei – exact scenariul prin care au trecut deja mai multe personalități condamnate ale căror dosare au ajuns la completuri în care se află Lia Savonea.

Top 10 complet: Inculpații „de lux" care au beneficiat de clemența completurilor Savonea

Fosta șefă a CSM și a Curții de Apel București a promovat la instanța supremă pe data de 1 iunie 2023, iar după numai doi ani a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cei doi ani și jumătate de când judecă la ÎCCJ, Lia Savonea a lăsat o amprentă controversată asupra justiției penale românești.

1. Sebastian Vlădescu și Mircea Costea – eliberați din pușcărie (4 noiembrie 2025)

Cel mai recent și cel mai mediatizat caz. Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul președinte al Eximbank Mircea Costea au scăpat de condamnările de 7 ani și 4 luni, respectiv 6 ani de închisoare prin constatarea prescripției, în urma unui recurs în casație admis pe 4 noiembrie 2025 de completul de cinci judecători prezidat de Lia Savonea.

Judecătorii din complet care au fost de acord cu Lia Savonea au fost Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean, în timp ce judecătoarea Elena Barbu s-a opus și a formulat opinie separată – ceea ce arată că decizia nu a fost unanimă și că există diferențe majore de interpretare în cadrul însuși Înaltei Curți.

La data eliberării, 4 noiembrie 2025, Sebastian Vlădescu executase 2 ani, 5 luni și 13 zile de pușcărie, iar Mircea Costea doar 4 luni și 12 zile, fiind repatriat din Turcia abia în vara acestui an.

Motivarea controversată: Șefa Înaltei Curți a justificat soluția cu referire la aplicarea Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale. Pe 18 februarie 2025, CCR a stabilit că pot fi atacate prin calea extraordinară de atac a recursului în casație nu doar hotărârile prin care în mod corect s-a dispus încetarea procesului penal prin constatarea prescripției, ci și cele în care în mod greșit nu s-a dispus – situație invocată de Sebastian Vlădescu și Mircea Costea.

Dosarul: Cei doi fuseseră trimiși la pușcărie pe 26 mai 2023 în dosarul mitei de 20 de milioane de euro pusă la bătaie de compania austriacă Swietelsky pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța. Un comunicat al Înaltei Curți din 4 octombrie 2025 precizează că Sebastian Vlădescu a rămas să plătească 3 milioane de euro (prejudiciu și confiscare specială), în timp ce Mircea Costea are de dat 2,5 milioane de euro.

Chiar și ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat pe 5 noiembrie 2025 că este „regretabil" faptul că este nevoie de căi extraordinare de atac pentru a finaliza actul de justiție, recunoscând implicit haosul legislativ din sistemul judiciar.

2. Remus Truică – admis în principiu la revizuire (23 octombrie 2025)

Judecătoarea Lia Savonea (în complet cu magistrații Adriana Ispas și Alexandru Mihai Mihalcea) a admis în principiu, pe 23 octombrie 2025, cererea de revizuire formulată de Remus Truică, în urma condamnării de 7 ani de închisoare pronunțată pe numele milionarului în dosarul Ferma Băneasa, pe 17 decembrie 2020.

Remus Truică a fost eliberat condiționat pe 9 iulie 2024, după ce a executat jumătate din pedeapsă.

De ce este crucială această decizie: Admiterea în principiu este prima etapă în vederea anulării pedepsei, de care Remus Truică nu trecuse la Curtea de Apel Ploiești. Pe 30 mai 2025, instanța de fond îi respinsese ca inadmisibilă cererea de revizuire, însă milionarul a făcut apel la Înalta Curte. Judecătoarea Lia Savonea l-a ajutat să treacă de acest filtru, apoi a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești.

Diferența tehnică esențială: Două sunt modalitățile de respingere a unei cereri în penal: ca nefondată (atunci când petentul nu are argumente) și ca inadmisibilă (atunci când petentul nu are bază legală). Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Ploiești e obligată acum să analizeze argumentele lui Remus Truică, deși a considerat că legea nu-i permite să formuleze cererea.

Efectul domino: Indiferent de soluție, admiterea în principiu semnată de Lia Savonea va fi folosită de avocații celorlalți condamnați din dosarul Ferma Băneasa, mai ales fugarilor. Este vorba despre autointitulatul „prinț" Paul al României (3 ani și 4 luni de închisoare), Nela Ignatenko (5 ani de închisoare) și afaceriștii israelieni Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz (5 ani de închisoare fiecare).

Argumentația lui Truică: Milionarul a arătat că revizuirea se întemeiază pe descoperirea unor împrejurări noi, preexistente la momentul pronunțării Deciziei Penale nr. 382A/17.12.2020, dar care nu au fost cunoscute și care, „analizate prin raportare la eșafodajul instanței de apel, contrazic baza factuală și conduc la o soluție diametral opusă, de achitare".

În esență, Remus Truică susține că Ferma Băneasa încă aparținea lui Carol al II-lea în 1948, când fusese naționalizată de comuniști, astfel că Paul al României ar fi avut dreptul să o revendice în baza Legii 10/2001. În decizia de condamnare, magistrații au reținut contrariul, anume că proprietatea fusese pusă sub sechestru încă din 1941, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu.

3. Ion Șoricică și Joe Stoica – achitați pentru ajutarea unui șofer beat (23 octombrie 2025)

Pe data de 23 octombrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu Adriana Ispas și Eleni-Cristina Marcu) i-a achitat pe avocatul Ion Șoricică și pe polițistul Joe Stoica, într-un dosar în care cei doi fuseseră acuzați că l-ar fi ajutat pe un șofer beat contra sumei de 3.000 de euro.

Faptele: Mai exact, cei doi i-au promis șoferului că îi vor schimba „din pix" alcoolemia de 2,45 grame la mie în sub 0,80 la mie și îl vor scăpa, astfel, de dosarul penal.

Cine sunt personajele: Ion Șoricică, în prezent avocat, este un fost șef al Serviciului de Circulație din Capitală și ofițerul care dirija camioanele cu mineri prin București la Mineriada din 13-14 iunie 1990. Joe Stoica era, la data faptei, șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime din cadrul Brigăzii Rutiere.

Ce spunea condamnarea inițială: Pe data de 5 iulie 2024, Curtea de Apel București i-a condamnat pe Ion Șoricică și pe Joe Stoica la câte 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență, iar judecătorii au scris în motivare că, prin faptele lor, cei doi au lăsat impresia periculoasă că justiția ar fi „de vânzare".

„În evaluarea gravității faptelor deduse judecății, Curtea reține că influența «vândută» de inculpatul (Stoica Ion Joe – n.r.) cu sprijinul direct al inculpatului (Șoricică Ion – n.r.) nu a fost doar una afirmată, ci chiar reală, întrucât aceștia chiar au făcut demersuri concrete în încercarea de a-l ajuta pe martorul (denunțător – n.r.)… Cu privire la starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, Curtea constată că infracțiunea comisă cu participația ambilor inculpați este de natură să afecteze în rândul comunității percepția modului în care se înfăptuiește în România actul de justiție, lăsând impresia – periculoasă – că orice soluție a organelor de urmărire penală este «de vânzare», în schimbul unui anumit preț", reținuse Curtea de Apel București.

Completul Liei Savonea a considerat altfel și i-a achitat pe amândoi.

4. Nicolae Bănicioiu – achitat și comparat cu Aleksei Navalnîi (13 octombrie 2025)

Pe 13 octombrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu judecătorii Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe-Valentin Chitidean) l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu într-un dosar de luare de mită și trafic de influență, fapte care ar fi fost comise în 2012-2015 în favoarea afaceriștilor Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu.

Din complet a făcut parte și judecătoarea Francesca Vasile, care s-a opus și a formulat opinie separată – din nou, o decizie cu majoritate controversată, nu unanimă.

Comparația scandaloasă cu Navalnîi: „Situația de fapt reținută de instanța de contencios european în cauza Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei este parțial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunțători, fie au fost coinculpați într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză", au apreciat judecătorii majoritari.

Cu alte cuvinte, completul Liei Savonea a comparat cazul unui fost ministru român acuzat de corupție cu cazul liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, care a fost отрут și apoi închis de regimul Putin, murind în detenție în condiții suspecte – o comparație care a șocat mediul juridic și civic.

Traseul judiciar anterior: Nicolae Bănicioiu fusese achitat pe fond anterior, pe data de 4 octombrie 2024, de un complet format din judecătorii Andrei Claudiu Rus și Luminița Criștiu-Ninu, în timp ce judecătoarea Cristina Rotaru-Radu formulase opinie separată. Completul l-a achitat pentru luare de mită, iar pentru acuzația de trafic de influență a constatat intervenția prescripției. În același dosar a fost achitată și o complice a fostului ministru, Cătălina Alexandra Furtună.

Acuzațiile DNA: Potrivit anchetatorilor, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului și Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) și ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 de lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăți comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, astfel încât să-l determine pe acesta să mențină sau să nu revoce din funcție manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile, sau numirea pe funcția de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

5. Plângerea Grivco împotriva judecătoarei Camelia Bogdan – admisă, deschizând calea pentru anularea condamnărilor din dosarul ICA (11 septembrie 2025)

Pe 11 septembrie 2025, judecătoarea Lia Savonea (de data asta singură în complet – o situație neobișnuită pentru un dosar atât de sensibil) a admis plângerea companiei Grivco împotriva deciziei prin care Dan Voiculescu și oamenii lui au fost trimiși la închisoare pentru preluarea activelor Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) la un preț derizoriu.

Despre ce este vorba: Mai exact, foștii condamnați Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și compania Grivco au depus la Înalta Curte o plângere împotriva ordonanței de clasare a Parchetului General cu privire la pretinse infracțiuni comise de judecătoarea Camelia Bogdan atunci când i-a condamnat pe toți la închisoare cu executare, alături de Dan Voiculescu.

Ce a reținut Lia Savonea: Judecătoarea a reținut în hotărâre exact ce au scris petenții în acțiune, anume că judecătoarea Camelia Bogdan a comis un abuz în serviciu, că sechestrul din dosarul ICA a fost instituit cu încălcarea legii și că nu numai inculpaților li s-au încălcat drepturile, ci a fost compromisă „întreaga ordine juridică".

„Reținând că în ceea ce o privește pe intimata F. (Camelia Bogdan – n.r.), existau probe și erau întrunite cerințele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, cu toate acestea, constată că nu poate fi dispusă soluția de trimitere a cauzei la procuror pentru a efectua în continuare urmărirea penală și a pune în mișcare acțiunea penală, conform art. 341 alin. 6 lit. b) C.proc.pen., întrucât există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv intervenirea prescripției răspunderii penale", scrie judecătoarea Lia Savonea în motivare.

Ce spunea CEDO: Șefa ÎCCJ mai invocă încălcări ale drepturilor omului în dosarul ICA, deși, în anul 2022, judecătorii de la CEDO au respins ca inadmisibile plângerile formulate de Dan Voiculescu și de Camelia Voiculescu împotriva statului român, ca urmare a confiscării instituite de judecătoarea Camelia Bogdan.

Această decizie reprezintă un atac direct la adresa judecătoarei care a pronunțat condamnarea și deschide calea pentru contestarea condamnărilor definitive din dosarul ICA.

6. Puiu Popoviciu – achitat pentru „afacerea" cu terenurile USAMV (15 ianuarie 2025)

Pe 15 ianuarie 2025, judecătoarea Lia Savonea (în complet cu magistrații Isabelle Tocan și Iulian Dragomir) a anulat pedeapsa de 7 ani de pușcărie pe care a primit-o afaceristul Puiu Popoviciu în dosarul preluării frauduloase a terenurilor de 224 de hectare ale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV), evaluate la sute de milioane de euro.

Mecanismul: Este vorba despre o cerere de revizuire formulată de Puiu Popoviciu, admisă pe fond de Curtea de Apel București pe 12 iulie 2024 (de către judecătoarea Liana Arsenie, o apropiată a șefei instanței supreme) și confirmată, ulterior, de un complet din care făcea parte și judecătoarea Lia Savonea.

Legăturile în sistem: Hotărârea de admitere în principiu a cererii de revizuire a fost pronunțată pe 26 mai 2023 de magistratul Adriana Pencea (altă apropiată a Liei Savonea), una dintre judecătoarele care, pe vremea când lucra la Tribunalul Giurgiu, a dispus eliberarea anticipată a lui Liviu Dragnea – o conexiune care ridică semne de întrebare despre rețelele informale din magistratură.

Argumentul „documentului nou": Apărarea lui Puiu Popoviciu a reușit pe 26 mai 2023 să obțină revizuirea deciziei definitive de condamnare, făcând referire la un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile USAMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității.

Logica juridică controversată: Tranzacția în legătură cu care Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv pe 3 august 2017 privea terenuri care s-ar fi aflat în proprietatea Universității de Agronomie încă din 1929, printr-un decret semnat de regele Mihai I, reține Curtea de Apel în motivarea deciziei prin care pedeapsa afaceristului a fost suspendată.

Cum Ministerul comunist al Învățământului nu a cerut niciodată „înscrierea în cartea funciară", după Revoluție a rămas în vigoare legea regelui Mihai, de pe vremea când suveranul era copil, astfel încât terenurile puteau face obiectul tranzacției dintre USAMV și Puiu Popoviciu – o argumentație care a șocat juriștii și istoricii, deoarece ignoră complet realitatea regimului comunist și a naționalizărilor.

7. Călin Popescu Tăriceanu – găsit nevinovat în dosarul Microsoft (10 octombrie 2024)

Judecătoarea Lia Savonea a făcut parte din completul care l-a achitat pe fond pe Călin Popescu Tăriceanu, pe 10 octombrie 2024, în dosarul mitei de 800.000 de euro pe care procurorii DNA spun că ar fi luat-o în în perioada 2007-2008 de la compania Fujitsu-Siemens, prin intermediul lui Petru Berteanu, în vederea prelungirii contractelor Microsoft.

Motivarea completului Savonea: „În privința mesajelor de poștă electronică aflate la dosarul cauzei prin care s-ar dovedi implicarea inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu în această activitate infracțională, Înalta Curte reține că acestea provin de la inculpatul Petru Berteanu sau de la martorul Dragoș Nicolaescu, iar faptul că se menționează în cuprinsul acestora numele coinculpatului Tăriceanu, ori funcția acestuia, nu poate fi de natură a conduce la concluzia implicării ultimului în demersurile legate de aceste licențe de computer", nota Lia Savonea în motivarea hotărârii pe fond.

Confirmarea: Hotărârea a fost confirmată ulterior, de completul de 5 judecători de la instanța supremă, pe data de 2 iunie 2025.

Acuzațiile DNA: Conform anchetatorilor, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 de dolari, prin plata parțială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o față de o companie care îi furnizase consultanță politică în perioada 2007-2008. Restul de bani până la 2,5 milioane de dolari a rămas în patrimoniul omului de afaceri și al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parțial de autoritățile din Austria.

8. Dosarul Revoluției 3 – returnat la Parchet pentru a treia oară (20 septembrie 2024)

Un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție, format din judecătorii Elena Barbu (președinte), Lia Savonea și Mihai Udroiu, a judecat contestația declarată de inculpații din dosarul Revoluției 3 împotriva hotărârii judecătorului de cameră preliminară, care dăduse „undă verde" începerii procesului pe fond.

Pe 20 septembrie 2024, instanța a admis contestația și a decis ca dosarul în care Ion Iliescu (în prezent decedat), Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus erau acuzați de infracțiuni contra umanității să se întoarcă la Parchet pentru a treia oară, pe motiv că procurorii militari n-ar fi stabilit prin rechizitoriu „obiectul și limitele judecății".

Ion Iliescu: A fost pus sub acuzare în legătură cu modul în care a preluat puterea în România, după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, în data de 22 decembrie 1989. Fostul președinte a murit în august 2025, înainte de finalizarea procesului, scăpând astfel de orice răspundere penală.

Gelu Voican-Voiculescu: A fost deferit justiției pentru modul în care a amplificat psihoza „teroriștilor" indusă de Ion Iliescu, în scopul de a-și asigura puterea în stat. De asemenea, Gelu Voican-Voiculescu a avut, începând din 22 decembrie 1989, acces la Arhiva Securității.

Generalul Iosif Rus: În legătură cu acesta, procurorii scriau că, în calitatea lui de șef al Aviației Militare, a jucat un rol determinant în tragicul episod de la Aeroportul Otopeni, acolo unde militarii de la Securitate și cei din Armată au deschis focul unii împotriva celorlalți, suspectându-se reciproc de apartenență la „grupuri teroriste" – ideea indusă de Ion Iliescu.

Prin returnarea dosarului la Parchet, completul din care făcea parte Lia Savonea a blocat efectiv judecarea celui mai important dosar privind evenimentele din decembrie 1989.

9. Mario Iorgulescu – pedeapsă redusă aproape la jumătate, printr-o soluție extrem de rară (20 iunie 2024)

Pe 20 iunie 2024, judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas au decis – cu majoritate de 2:1 față de opinia separată a judecătorului Dan-Andrei Enescu – anularea pedepsei de 13 ani și 8 luni de închisoare pronunțată definitiv de Curtea de Apel București și trimiterea cauzei spre rejudecare.

La un an după această soluție, Curtea de Apel București i-a scăzut pedeapsa lui Mario Iorgulescu la 8 ani de închisoare, aproape jumătate din cea pe care o primise inițial la Tribunalul București, adică 15 ani și 8 luni.

Cât de rară este această soluție: Recursul în casație formulat de Mario Iorgulescu este unul dintre cele cinci cauze în care Înalta Curte a dispus, în ultimii ani, soluția de casarea cu rejudecare, dintr-un total de sute de dosare.

„Soluțiile de admitere și trimitere la rejudecare reprezintă aproximativ 0,8% din totalul celor 620 de soluții pronunțate în ultimii 4 ani și 6 luni în cauze ce au analizat cazul prevăzut de punctul 7 al art. 438, alin. (1) C.proc.pen", au precizat surse judiciare pentru Libertatea.

Ce reținuseră instanțele anterioare: Până la Lia Savonea și Adriana Ispas, atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au reținut în motivări că Mario Iorgulescu era atât de beat și de drogat, încât era „aproape imposibil" să nu fie implicat într-un eveniment rutier cu potențial mortal.

Contextul: Mario Iorgulescu, fiul fostului șef al LPF Gino Iorgulescu, fusese condamnat pentru un accident teribil în care a ucis un tânăr de 24 de ani în august 2019, la Snagov, în timp ce conducea sub influența alcoolului și a drogurilor, cu viteză excesivă. După accident, a fugit din țară și a fost extrădat cu mare dificultate din Italia.

10. Dumitru Bogdan Dumitrașcu – achitat pentru că „fapta nu există", apoi despăgubit de stat (23 mai 2024)

Pe data de 23 mai 2024, judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație declarat de Dumitru Bogdan Dumitrașcu – fost director adjunct al Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – și i-au anulat condamnarea definitivă pentru luare de mită pronunțată pe numele acestuia de Curtea de Apel București, pe motiv că „fapta nu există".

Condamnările anterioare: Pe data de 18 ianuarie 2024, Dumitru Bogdan Dumitrașcu s-a ales cu o condamnare de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o mită de 2.000 de euro, pe care i-o ceruse unei denunțătoare pentru a o angaja la APIA. La fond, pe data de 20 iunie 2023, Dumitrașcu primise 4 ani de închisoare cu executare.

Ce reținuse instanța de fond: Magistratul a reținut că probatoriul administrat în cauză relevă cu certitudine că suma de bani remisă de denunțătoare lui Bogdan Dumitrașcu la data de 21 decembrie 2021, cu ocazia flagrantului delict, nu reprezintă acordarea unui împrumut, cum susținea el, ci reprezintă „prețul cerut de către inculpat în schimbul angajării la APIA Central și transferul ulterior la Constanța".

Despăgubirea de la stat: După anularea condamnării de către completul Liei Savonea, Dumitrașcu s-a îndreptat în civil împotriva statului român, într-un proces având ca obiect „reparare prejudicii erori judiciare" și a fost despăgubit pe fond de Tribunalul București cu 250.000 de lei daune morale și 81.937 de lei daune materiale.

Cu alte cuvinte, un om care fusese prins în flagrant cerând mită, condamnat la fond și în apel, a fost apoi achitat de Lia Savonea și Adriana Ispas pe motiv că „fapta nu există", iar apoi statul român (adică contribuabilii) a plătit peste 330.000 de lei despăgubiri pentru „eroare judiciară".

Contextul controversat: cine este Lia Savonea?

Judecătoarea Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție în septembrie 2025 de către Consiliul Superior al Magistraturii (cu 9 voturi pentru și 1 împotrivă), are o carieră lungă și extrem de controversată în sistemul judiciar românesc.

Parcursul profesional:

• Intrată în magistratură în 1999

• Judecător la Judecătoria Sectorului 6, apoi la Tribunalul București

• Președinte al Curții de Apel București (2012-martie 2023)

• Membru al Consiliului Superior al Magistraturii (2017-2023)

• Președinte al CSM în 2019 – perioada reformelor judiciare controversate ale coaliției PSD-ALDE

• Promovată la ÎCCJ – Secția Penală pe 1 iunie 2023

• Președinte al ÎCCJ din 1 august 2025

Controversele majore

1. Susținerea reformelor controversate din 2018-2019

În perioada 2018-2019, când era membru și apoi președinte al CSM, Lia Savonea a susținut modificările legislative care au slăbit lupta anticorupție, inclusiv:

• Crearea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – considerată „instrument de presiune" asupra magistraților

• Modificări ale codurilor penale care au facilitat scăparea de pedepse pentru corupți

• Transformarea CSM într-un instrument politic, conform criticilor

2. Ignorarea protestelor din magistratură

În perioada protestelor din 2018-2019, peste 90 de instanțe și parchete au emis avize negative privind modificările legislative. Savonea a votat împotrivă și a tratat protestele ca pe ceva „manipulat politic". Nu poți pretinde legitimitate când întorci spatele propriului corp profesional.

3. Interceptările G4Media – „planul de asasinare mediatică"

De notorietate sunt interceptările publicate de G4Media, în care șefa Freedom House, Cristina Guseth, alături de procurorul DNA Cristian Ardelean, pregăteau un plan de „asasinare mediatică" a Liei Savonea, folosind un grup de jurnaliști „favorabili" DNA: „Dacă nu este deloc f....ă în presă, asta face ce vrea. Am vorbit cu Liviu Avram...am vorbit cu Ionel, vine și Costache".

Acest caz a demonstrat că Savonea are atât susținători fervenți, cât și adversari puternici în sistem, iar numirea sa la șefia ÎCCJ nu este rezultatul unei simple proceduri administrative neutre.

4. Dosare controversate în care a judecat

Printre hotărârile remarcate în cariera sa se numără:

• Achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu în dosarul Microsoft (octombrie 2024)

• Restituirea a 10.000 de hectare de teren retrocedate ilegal în Dosarul Nadas

• Decizia privind omul de afaceri Cătălin Hideg (noiembrie 2024)

Protestul din 14 noiembrie 2025: „Vrem revocarea apărătoarei corupților!"

Organizațiile civice „Corupția Ucide", „Rezistența", „Inițiativa România" și „Inițiativa Timișoara" organizează pentru 14 noiembrie 2025, între orele 18:30-23:00, un protest în fața sediului ÎCCJ din București (Bulevardul Octavian Goga nr. 2).

Motivele invocate pentru cererea de revocare a Liei Savonea:

1. Procedura de numire ilegală: Asociația Declic a contestat în instanță numirea Liei Savonea deoarece aceasta a fost făcută cu 3 luni mai devreme decât termenul legal, fără transparență adecvată. Acesta nu este standardul unei democrații europene.

2. Haosul legislativ și prăbușirea dosarelor de corupție: În prezent, România asistă la prăbușirea dosarelor de corupție din cauza haosului legislativ creat între 2018-2022 (perioada în care Savonea era influență în CSM). În timp ce Germania are un sistem clar, eficient, cu întrerupere automată a prescripției, în România legea a fost lăsată în aer, iar mii de dosare riscă să se stingă în sertare.

3. Intimidarea judecătorilor care vor clarificări de la UE: Două judecătoare curajoase au fost scoase din complet într-un dosar de corupție pentru că voiau să întrebe Curtea de Justiție a UE cum trebuie aplicată prescripția – pentru a nu „deranja" mecanismul de salvare a inculpaților.

4. Apărarea SIIJ cu orice preț: Secția specială pentru investigarea magistraților (SIIJ) a fost considerată „instrument de presiune" asupra magistraților. Savonea a apărat-o cu orice preț, în ciuda criticilor masive din UE și din corpul magistraților.

5. Lipsă de transparență: Chiar dacă nu toate controversele au fost clarificate oficial, transparența nu a existat. Iar pentru funcția nr. 1 în Justiție, asta e inacceptabil.

6. Decizii șocante: Condamnări de 8 luni cu suspendare într-un caz de viol asupra unei minore de 13 ani, motivată prin consimțământul vitimei – o decizie care a stârnit revoltă în societate.

„România nu mai poate accepta o instanță supremă condusă de o persoană care, ani de zile, a fost asociată cu controverse, presiuni, blocaje și decizii care au slăbit încrederea publică în Justiție. Numirea Liei Savonea la șefia Înaltei Curți nu este o simplă «promovare», este simbolul capturării Justiției de către un grup mic, dar extrem de influent, conectat la interese politice și la zona corupției de rang înalt. Noi nu ieșim în stradă pentru un moft. Ieșim pentru că Justiția se prăbușește în fața noastră, iar tăcerea înseamnă complicitate", anunță organizatorii.

Reacțiile la numirea Liei Savonea

Apărători:

• Adriana Stoicescu (judecătoare la Curtea de Apel Timișoara): „Fără CSM-ul lui Savonea nu ați fi aflat niciodată dimensiunea dezastrului la care ați asistat neputincioși."

• Toni Neacșu (analist politic): A criticat atacurile la adresa Savonei, susținând că independența judiciară trebuie respectată și că „independența sistemului judiciar, clamată de toți politicienii, presupune și ca cea mai înaltă funcție de judecător să nu depindă în niciun fel de partide și politicieni și să nu intre în malaxorul de funcții care sunt împărțite ca la piață de partidele ce vor guverna."

Critici:

• Ana Birchall (fost ministru al Justiției și consilier al primarului Nicușor Dan): A atacat public numirea Savonei.

• Organizații civice și asociații profesionale: Cer revocarea și modificarea procedurii de numire.

• Experți în justiție: Avertizează asupra riscului de capturare a Înaltei Curți de către interese politice.

Ce înseamnă recursul în casație și de ce este atât de important

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin care se poate contesta o hotărâre definitivă, dar doar pe motive foarte stricte prevăzute de lege:

• Încălcări grave ale legii

• Neconcordanțe în practica judiciară

• Situații în care aplicarea legii duce la consecințe vădit nedrepte

În ultimii ani, în urma deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale și alte aspecte procedurale, recursul în casație a devenit principala armă prin care inculpații din dosare majore de corupție încearcă să își anuleze condamnările definitive.

Admiterea în principiu a recursului – așa cum s-a întâmplat în cazul lui Daniel Tudorache pe 5 mai 2025 – reprezintă constatarea că există motive legale pentru reexaminarea cazului și deschide calea spre anularea condamnării.

Pronunțarea pe fond – programată pentru 17 noiembrie 2025 în cazul Tudorache – reprezintă decizia finală: fie se menține condamnarea (chiar și redusă), fie se anulează complet pedeapsa.

Modelul care se repetă: de la condamnare cu executare la libertate

Analiștii observă un model care se repetă în dosarele ajunse la completuri în care se află Lia Savonea:

1. Inculpați cu condamnări definitive sau în curs de finalizare pentru fapte grave de corupție (trafic de influență, luare de mită, abuz în serviciu)

2. Recursuri în casație depuse pe motive legate de prescripție, interpretări ale legii, sau vicii de procedură

3. Admiterea în principiu a recursurilor de către completuri în care se află Savonea

4. Anulări totale sau parțiale ale condamnărilor, adesea cu motivări care pun sub semnul întrebării întregul parcurs judiciar anterior

5. Eliberări din închisoare sau scăpări de pedepse pentru persoane care fuseseră condamnate definitiv

6. Despăgubiri plătite de stat pentru „erori judiciare" – adică banii contribuabililor plătesc pentru anularea condamnărilor

Criticii susțin că acest model nu reprezintă aplicarea normală a legii, ci o tendință sistematică de a favoriza inculpații de rang înalt, în detrimentul luptei împotriva corupției.

Apărătorii argumentează că este vorba despre corectarea unor erori judiciare și aplicarea corectă a deciziilor Curții Constituționale, într-un context legislativ extrem de complex și confuz.

Statistica îngrijorătoare

Dintr-un total de 620 de dosare judecate în ultimii 4 ani și 6 luni la ÎCCJ în care s-a analizat cazul prevăzut de punctul 7 al art. 438, alin. (1) C.proc.pen., soluțiile de admitere și trimitere la rejudecare reprezintă aproximativ 0,8%.

Cu toate acestea, în aceste 0,8% de cazuri excepționale se regăsesc numeroase nume grele din politică, administrație și mediul de afaceri – ceea ce ridică suspiciuni legitime despre criteriile de selectare a dosarelor care beneficiază de această clemenţă extraordinară.

Ce urmează?

17 noiembrie 2025 va fi o dată crucială nu doar pentru Daniel Tudorache, ci și pentru credibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție sub conducerea Liei Savonea.

Dacă fostul primar al Sectorului 1 va beneficia de anularea completă a pedepsei – așa cum s-a întâmplat deja cu Sebastian Vlădescu, Mircea Costea, Dumitru Bogdan Dumitrașcu și alții – va fi confirmat modelul pe care criticii îl denunță: Înalta Curte sub conducerea Savonei funcționează ca o „mașinărie de spălat condamnări" pentru inculpații de lux.

Dacă, dimpotrivă, condamnarea va fi menținută (chiar și în varianta redusă de 3 ani cu suspendare), ar putea semnala că sistemul încă funcționează și că nu toți inculpații beneficiază automat de clemență.

Pentru cetățenii obișnuiți, care văd cum dosare majore de corupție se prăbușesc unul după altul, răspunsul Înaltei Curți în cazul Tudorache va fi un test al încrederii în justiție.

Protestul anunțat pentru 14 noiembrie – cu trei zile înaintea pronunțării – arată că societatea civilă nu mai acceptă tăcut ceea ce consideră a fi o capturare a sistemului judiciar de către interese politice și de grup.

Concluzii: Justiție pentru toți sau justiție pentru privilegiați?

Analizând cele 10 dosare prezentate detaliat, plus cazul în curs al lui Daniel Tudorache, se conturează o imagine profund îngrijorătoare a justiției penale românești în era Lia Savonea la șefia ÎCCJ:

Fapte concrete:

• 10+ inculpați de rang înalt au beneficiat de soluții favorabile în dosare judecate de completuri în care se află Lia Savonea

• Pedeapsele anulate sau reduse semnificativ variază de la 2 ani și jumătate la 15 ani de închisoare

• Prejudiciile estimate în aceste dosare se ridică la sute de milioane de euro

• În mai multe cazuri, judecătoarea a fost în minoritate sau au existat opinii separate – semn că deciziile nu sunt unanim acceptate nici în cadrul ÎCCJ

• Statul român (contribuabilii) plătește despăgubiri pentru „erori judiciare" după ce condamnări definitive sunt anulate

Întrebarea fundamentală rămâne: Este România o țară în care justiția funcționează independent și egal pentru toți, sau asistăm la o perioadă în care „inculpații de lux" beneficiază de un tratament special, în timp ce cetățenii obișnuiți continuă să fie condamnați pentru infracțiuni mult mai mici?

Răspunsul la această întrebare va defini nu doar soarta lui Daniel Tudorache pe 17 noiembrie 2025, ci și viitorul încrederii românilor în propriul sistem judiciar.

Între timp, protestul din 14 noiembrie va fi un moment de răscruce: fie societatea civilă reușește să atragă atenția asupra a ceea ce consideră o capturare a justiției, fie tăcerea și resemnarea vor confirma că sistemul poate funcționa fără teamă de consecințe, indiferent de cât de controversate sunt deciziile luate.

Pentru milioanele de români care au plătit taxe și impozite, care respectă legea și care așteaptă ca justiția să fie egală pentru toți, răspunsul Înaltei Curți în cazul Tudorache va fi mai mult decât o decizie juridică – va fi un verdict asupra întregului sistem de valori al statului de drept în România anului 2025.