Alertă în toate primăriile: Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie cu impact major pentru funcționarii publici

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o decizie de principiu care obligă toate administrațiile locale din România să respecte cu strictețe cadrul legal privind salarizarea funcționarilor publici. Magistrații au stabilit că sporurile și facilitățile salariale trebuie să aibă temei legal explicit, iar orice majorare acordată fără bază juridică poate fi contestată și recuperată, cu efecte financiare potențial devastatoare pentru bugetele locale.

Decizia instanței supreme, publicată recent în Monitorul Oficial, trimite un semnal clar către toate primăriile și consiliile locale din țară: legalitatea în domeniul salarizării nu este negociabilă. Funcționarii publici trebuie să fie atenți la modul în care li se calculează salariile, iar autoritățile locale trebuie să verifice fiecare spor sau majorare salarială acordată pentru a se asigura că respectă strict legislația în vigoare.

Cine sunt cei vizați de această decizie

Hotărârea ICCJ vizează toți funcționarii publici din administrația locală, indiferent de nivelul unității administrativ-teritoriale. Aceasta include nu doar angajații obișnuiți din primării și consilii locale, ci și persoanele cu funcții de conducere – viceprimari, secretari de primării – precum și alți angajați din structurile administrative care au responsabilități de planificare, coordonare și gestionare a resurselor umane.

Practic, fiecare unitate administrativ-teritorială – fie că este vorba despre o comună, oraș sau municipiu – trebuie să verifice fiecare majorare salarială acordată și să se asigure că aceasta respectă strict cadrul legal. În caz contrar, deciziile pot fi contestate în instanță, iar sumele acordate ilegal pot fi solicitate înapoi, ceea ce poate genera probleme financiare importante pentru bugetul local.

Cazuri concrete analizate de instanță

Instanța a analizat spețe concrete care reflectă diverse situații întâlnite în administrațiile locale. Printre acestea se numără cazuri din comune precum Pietroșani, unde sporurile acordate au fost contestate pe motive legale, dar și din orașe mai mari, cum este Livada, unde funcționarii publici au solicitat clarificări privind aplicarea unor majorări salariale.

Un caz emblematic care a ajuns la ICCJ a vizat decizia unui prefect de a anula o hotărâre de consiliu local care prevedea decontarea cheltuielilor de transport pentru funcționarii unei primării care locuiesc într-o altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea. Prefectul a argumentat că nu există un act normativ care să permită o astfel de măsură, iar instanța supremă i-a dat dreptate.

Chiar dacă exemplele provin din localități specifice, principiile stabilite de instanță au aplicabilitate națională, ceea ce înseamnă că orice administrație locală din România trebuie să se alinieze la acestea. Decizia transmite un semnal important: niciun funcționar nu este exceptat de la respectarea legii, indiferent de mărimea sau complexitatea unității administrativ-teritoriale.

Ce a stabilit ICCJ: principiile fundamentale

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul ICCJ a stabilit prin Decizia nr. 103/2024 că articolul 129 alineatul (12) din Codul Administrativ "nu permite acordarea, prin hotărâre de consiliu local, de sporuri și facilități nereglementate prin alte norme juridice".

Curtea a subliniat că majorările salariale nu se aplică automat și trebuie să aibă temei legal explicit. Sporurile sau creșterile acordate fără bază juridică pot fi contestate, iar primăriile riscă să fie obligate să recupereze sumele acordate ilegal.

"Este esențial ca administrațiile locale să respecte rigorile legale privind veniturile funcționarilor publici, pentru a evita litigii și pierderi financiare", au explicat magistrații în motivarea deciziei.

Practic, orice decizie de mărire salarială trebuie să fie documentată, transparentă și în acord cu legislația în vigoare. Orice abatere poate fi atacată în instanță, cu efecte directe asupra bugetelor locale.

Cadrul legal: Legea-cadru nr. 153/2017

Judecătorii au arătat că actul normativ principal care reglementează veniturile salariale sau facilitățile angajaților din sectorul public este Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, toate drepturile de natură salarială trebuie stabilite "potrivit legii", respectând principiul legalității.

ICCJ a mai precizat că prin articolul 129 alineatul (12) din Codul Administrativ, consiliile locale au o competență derivată, nu una primară. Drept urmare, autoritățile locale pot reglementa doar în limitele stabilite de legi sau alte acte normative superioare. Sintagma "potrivit legii" exclude posibilitatea ca un consiliu local să reglementeze acordarea unor sporuri sau facilități care nu sunt prevăzute explicit în legislație.

Instanța a respins categoric ideea că principiul autonomiei locale ar putea justifica adoptarea unor astfel de măsuri. Potrivit deciziei ICCJ, autonomia administrativă funcționează exclusiv în cadrul legal stabilit de Parlament și Guvern, nu dincolo de acesta.

Implicații majore pentru funcționari și primării

Pentru funcționarii publici

Decizia înseamnă că orice creștere salarială trebuie justificată legal și nu poate fi considerată automat câștigată. În cazul în care un funcționar public a primit sporuri sau facilitați fără temei legal, sumele acordate ilegal pot fi solicitate înapoi de către autorități.

Aceasta reprezintă o situație delicată pentru mulți angajați ai administrației locale care au beneficiat ani de zile de sporuri acordate prin hotărâri de consiliu local, fără să știe că acestea nu aveau bază legală solidă. Recuperarea unor astfel de sume ar putea pune în dificultate financiară serioasă mulți funcționari.

Pentru primării și consilii locale

Pentru administrațiile locale, implicațiile sunt cu atât mai grave:

Presiune asupra bugetelor locale: Recuperarea sumelor acordate ilegal pe parcursul mai multor ani poate crea goluri semnificative în bugetele locale, mai ales că mulți angajați nu vor avea posibilitatea să returneze aceste sume rapid.

Revizuirea procedurilor interne: Toate primăriile și consiliile locale trebuie să își revizuiască urgent procedurile interne de acordare a salariilor, sporurilor și facilitățților, pentru a se asigura că acestea sunt conforme cu legislația.

Risc de litigii costisitoare: Prefecții sau alte autorități de control pot ataca în instanță hotărârile consiliilor locale care acordă sporuri fără temei legal, generând litigii care consumă timp și resurse.

Verificarea documentației existente: Fiecare mărire salarială acordată în trecut trebuie verificată pentru a stabili dacă are temei legal. În caz contrar, administrația locală riscă să fie obligată să recupereze sumele.

Principiul separației puterilor în stat

Această decizie vine în contextul unei jurisprudențe mai ample a ICCJ privind limitele competențelor autorităților locale. Prin Decizia nr. 102/2025, pronunțată pe 2 noiembrie, instanța supremă a clarificat de asemenea că instanțele nu pot înlocui Parlamentul sau Curtea Constituțională în stabilirea politicilor salariale.

Funcționarii publici trebuie să înțeleagă că, deși anumite limitări salariale pot părea nedrepte, schimbarea lor nu se poate realiza prin hotărâri prealabile ale instanțelor, ci doar prin intervenția legiuitorului sau printr-o decizie a Curții Constituționale.

Pe scurt, sistemul judiciar confirmă separația puterilor în stat: legile se fac în Parlament, controlul asupra constituționalității lor revine Curții Constituționale, iar instanțele de judecată aplică legea, dar nu o pot schimba sau completa.

Lecții esențiale pentru administrația locală

Decizia ICCJ trimite câteva mesaje clare către toate administrațiile locale din România:

Transparență obligatorie: Orice decizie privind salarizarea trebuie să fie transparentă, documentată și în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

Verificare riguroasă: Primăriile trebuie să își revizuiască toate hotărârile privind sporurile și facilitățile acordate funcționarilor publici pentru a identifica eventualele neconformități.

Pregătire pentru controale: Autoritățile locale trebuie să fie pregătite pentru controale sau contestații în instanță, având documentația completă și justificările legale pentru fiecare element de salarizare.

Respect pentru legalitate: Autonomia locală nu poate justifica încălcarea cadrului legal național. Consiliile locale pot decide doar în limitele strict stabilite de lege.

Consultare juridică: Este esențial ca orice decizie privind salarizarea să fie precedată de o consultare juridică temeinică pentru a evita litigiile și pierderile financiare.

Context mai larg: tendințe în jurisprudența ICCJ

Această decizie se înscrie într-o serie de hotărâri recente ale ICCJ care clarifică aspecte complexe ale salarizării personalului plătit din fonduri publice. Instanța supremă a mai statuat recent asupra modului în care se calculează sporurile pentru condiții periculoase, asupra majorărilor pentru proiectele cu fonduri europene și asupra limitărilor privind indemnizația de hrană.

În toate aceste cazuri, linia directoare a fost aceeași: respectarea strictă a cadrului legal și imposibilitatea acordării de beneficii salariale care nu sunt expres prevăzute în legislația de rang superior.

Concluzii și recomandări

Decizia ICCJ marchează un moment important în clarificarea responsabilităților administrațiilor locale în materie de salarizare. Mesajul este clar: legalitatea nu este negociabilă, iar orice abatere poate avea consecințe financiare grave atât pentru bugetele locale, cât și pentru funcționarii publici care au beneficiat de sporuri acordate nelegal.

Primăriile și consiliile locale au datoria să își revizuiască urgent toate hotărârile privind salarizarea și să se asigure că fiecare element de venit acordat funcționarilor publici are temei legal solid. În lipsa acestei verificări, riscă litigii costisitoare, intervenția prefecților și obligația de a recupera sume potențial semnificative.

Pentru funcționarii publici, recomandarea este să solicite de la angajatori explicații clare privind temeiul legal al tuturor sporurilor și facilitățților de care beneficiază, pentru a evita surpriza neplăcută a unei cereri ulterioare de restituire a sumelor primite.