Justitie
22 oct. 2025
Elvețian sanctionat pentru finanțarea Hezbollah, administrator în firme românești legate de rețeaua oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc
Timp de citire: 4 minute
Serviciul Român de Informații a emis luni, 20 octombrie 2025, un avertisment public fără precedent privind răspândirea masivă a teoriilor conspirației și dezinformărilor pe rețelele sociale în urma exploziei devastatoare din cartierul Rahova al Capitalei. SRI susține că există elemente care indică o "campanie de dezinformare coordonată" și solicită actualizarea urgentă a cadrului normativ penal în materia combaterii fake news-ului.
"În ultimele zile, în mediul online, în special pe unele rețele sociale, circulă numeroase teorii ale conspirației vizând evenimentul tragic din cartierul Rahova al Capitalei", se arată în comunicatul oficial transmis de Serviciul Român de Informații.
"Anumite dezinformări au vizat instituții ale statului român și personalul acestora. Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată", continuă comunicatul SRI.
"Serviciul Român de Informații atrage atenția asupra riscului de a distribui mesaje neverificate din surse anonime sau necredibile. Totodată, recomandăm cetățenilor să se informeze doar din surse oficiale și să verifice faptele înainte de redistribuirea oricărui conținut în mediul online."
După explozia de vineri, 17 octombrie, care a distrus mai multe etaje ale unui bloc de pe Calea Rahovei și a lăsat în urmă trei morți și zeci de răniți, rețelele sociale au fost inundate de narațiuni alternative care s-au răspândit viral, depășind ca viteză informațiile oficiale.
Printre primele teorii care au circulat s-a numărat cea potrivit căreia explozia ar fi fost provocată intenționat, "pentru că într-un apartament locuia o avocată implicată în dosare importante". Internauți au susținut, fără dovezi, că în bloc ar fi fost plantată "o bombă C-4".
Una dintre cele mai viralizate conspirații a susținut că printre victime s-ar fi aflat "fiul unui general din CSAT care s-a opus anulării alegerilor", o informație categoric negată de autorități. Din imaginile distribuite pe rețelele sociale reiese că această teorie a făcut referire la generalul de brigadă Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului SRI, sugerându-se fals că acesta ar fi pierdut un fiu în tragedie.
Alte postări au asociat presupusele fonduri de donații cu ajutoarele oferite refugiaților ucraineni sau Republicii Moldova, unii susținând, fără dovezi, că primarul ar fi deschis conturi pentru sinistrați, dar banii ar fi ajuns "în buzunarul lui".
"În acest context, raportat la realitățile sociale actuale, devine și mai evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv cel penal, în materia dezinformării, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a propagării unor campanii menite să slăbească încrederea populației în instituțiile statului și să încurajeze fenomene care, în esență, amenință siguranța cetățenilor prin diseminarea unor mesaje false, radicale sau extremiste", transmite SRI în comunicatul oficial.
Aceasta reprezintă una dintre cele mai ferme poziții publice ale SRI în ultimii ani privind necesitatea unui cadru legal mai strict pentru combaterea dezinformării online.
Explozia care a distrus mai multe etaje ale unui bloc de pe Calea Rahovei a lăsat în urmă trei morți, zeci de răniți și un "șantier" de întrebări. În primele ore și zile, rețelele sociale au amestecat informații confirmate cu presupuneri spectaculoase, producând narațiuni alternative ce s-au răspândit mai repede decât datele oficiale.
În lipsa unui raport final al anchetei, tentația "explicației totale" a fost alimentată de frânturi de declarații, clipuri scoase din context și etichete grele precum "Colectiv" sau "SRI".
În ultimele zile, mai mulți influenceri și politicieni, între care Diana Șoșoacă și Makaveli, au promovat mesaje conspiraționiste despre explozia din Rahova, amplificând confuzia și tensiunea publică. Diana Șoșoacă a difuzat un mesaj conspiraționist din Rusia, unde a participat la aniversarea postului TV Russia Today.
Pe rețelele sociale au apărut numeroase postări și videoclipuri care pun sub semnul întrebării versiunea oficială a autorităților, sugerând scenarii alternative care variază de la atentate teroriste până la teorii despre "eliminarea" unor martori incomozi în dosare importante.
Potrivit primelor concluzii ale autorităților, deflagrația s-a produs din cauza unei acumulări de gaze, iar o amplă anchetă este în desfășurare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Victimele au fost identificate după analiza ADN, procedură care subliniază gravitatea exploziei.
Blocul afectat urmează să fie consolidat parțial, iar locatarii evacuați au primit asigurări din partea autorităților că vor beneficia de suport financiar și alternative de cazare pe termen lung. Prefectul Capitalei a anunțat că persoanele afectate vor primi bani pentru chirii "pe termen lung" și sprijin pentru relocare.
Avertismentul SRI marchează o escaladare a preocupărilor autorităților române față de fenomenul dezinformării online și pune în dezbatere publică necesitatea unui cadru legal mai eficient pentru combaterea campaniilor coordonate de fake news.
SRI susține că actualizarea cadrului normativ, inclusiv a legislației penale, este esențială pentru contracararea eficientă a dezinformării. Astfel de campanii nu doar induc informații false, dar pot provoca tensiuni sociale și pot afecta siguranța publică.
Recomandările autorităților includ:
Informarea exclusiv din surse oficiale
Verificarea faptelor înainte de redistribuirea oricărui conținut în mediul online
Evitarea partajării de teorii conspiraționiste care vizează instituții ale statului
Raportarea conținutului fals către platformele sociale
Autoritățile continuă ancheta pentru stabilirea tuturor circumstanțelor exploziei și a eventualelor responsabilități, promițând transparență și comunicarea publică a concluziilor finale. Cazul din Rahova devine astfel un test pentru capacitatea statului român de a gestiona fenomenul dezinformării într-o eră digitală dominată de rețelele sociale și de viteza de răspândire a informațiilor neverificate.