„Operațiunea Jupiter 4": Percheziții la grupul Tinmar Energy – acuzații de fraudă de peste 100 milioane de lei prin manipularea pieței energiei

Parchetul General și Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat joi, 6 noiembrie 2025, opt percheziții la sediile și locuințele administratorilor din grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari traderi privați de energie din România. Companiile controlate de milionarul Augustin Oancea sunt acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, după ce ar fi manipulat artificial prețurile energiei pentru a încasa subvenții nejustificate de la stat în valoare de peste 520 milioane de lei.

Descinderea de amploare face parte din „Operațiunea Jupiter 4", o acțiune coordonată la nivel național care a inclus joi peste 300 de percheziții în dosare de criminalitate economică. Cazul Tinmar reprezintă însă una dintre cele mai spectaculoase anchete, vizând modul în care un jucător major de pe piața energetică ar fi exploatat schema guvernamentală de plafonare-compensare a prețurilor pentru a obține profituri uriașe pe seama bugetului de stat.

Mecanismul fraudei: energie „rotită" între firme la prețuri artificiale

Potrivit comunicatului oficial al Parchetului General, ancheta se concentrează pe perioada aprilie-august 2022, când patru societăți din grupul Tinmar – Tinmar Energy SA, Eye Mall SRL, Solprim SRL și Lord Energy SRL – au desfășurat o serie complexă de operațiuni coordonate pe piața energiei electrice.

Procurorii au identificat o schemă sofisticată prin care energia electrică era tranzacționată în mod repetat între companiile din același grup, la prețuri succesiv crescătoare, cu scopul de a umfla artificial costul mediu de achiziție raportat către autorități. Această practică le-a permis apoi să solicite compensații mult mai mari de la bugetul de stat, prin Ordonanța de Urgență nr. 27/2022 care reglementa plafonarea și compensarea prețurilor la energie.

Exemplu concret: de la 460 lei la 3.578 lei per MWh

Documentele anchetei oferă un exemplu elocvent al modului în care funcționa schema. În luna mai 2022, circuitul energiei între companiile grupului arăta astfel:

• Eye Mall SRL vindea energie către Tinmar Energy SA la prețul de 439,68 lei/MWh

• Tinmar Energy SA revindea către Lord Energy SRL la 999,44 lei/MWh (creștere de 127%)

• Lord Energy SRL vindea înapoi către Eye Mall SRL la 1.181,29 lei/MWh (creștere totală de 169%)

În alte luni, prețurile ajungeau la extreme și mai mari: Tinmar Energy SA vindea către Lord Energy la prețuri între 800 și 3.500 lei/MWh, iar Lord Energy revindea către Eye Mall și Solprim la prețuri între 933,45 și 3.578,93 lei/MWh – o creștere de până la 778% față de prețul inițial de achiziție.

Prejudiciul: peste 520 milioane de lei solicitate de la stat

Prin această metodă de „rotire" artificială a energiei între companiile din grup, Eye Mall și Solprim au solicitat decontări masive de la bugetul de stat:

• Eye Mall SRL: 225.542.488 lei pentru lunile mai-august 2022

• Solprim SRL: 295.354.585 lei pentru aceeași perioadă

• Total prejudiciu estimat: peste 520 milioane lei (aproximativ 104 milioane euro)

Studiu de caz: luna august 2022

Parchetul General detaliază modul de calcul pentru una dintre societăți în luna august 2022:

• Prețul mediu de referință de achiziție raportat: 2.479,68 lei/MWh

• Cantitate furnizată clienților: 72.269,50 MWh

• Cost total de achiziție declarat: 179.204.961,61 lei

• Cost maximal real (inclusiv dezechilibre): 188.165.209,69 lei

• Suma minimală încasată din facturare: 86.498.118,49 lei

• Suma maximă care putea fi solicitată legal pentru decontare: 101.667.091,20 lei

Prin practicarea unui preț mediu de achiziție artificial mărit, companiile au reușit să solicite sume cu mult mai mari decât cele la care ar fi fost îndreptățite în mod legal.

Migrarea strategică a clienților

Ancheta a mai identificat o altă componentă a schemei: migrarea strategică a 1.946 de locuri de consum (CLC) de la Tinmar Energy către Eye Mall și Solprim în lunile iulie și august 2022.

Această mutare avea un scop dublu:

1. Să justifice necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie electrică de către Eye Mall și Solprim

2. Să creeze premisa pentru creșterea valorii compensate de la buget, întrucât numărul de locuri de consum raportate s-a dublat aproape peste noapte

Cantitățile achiziționate au crescut exponențial:

Eye Mall SRL:

• Mai 2022: 2.560 MWh la 975,33 lei/MWh

• August 2022: 62.656 MWh la 2.479,68 lei/MWh (creștere de peste 2.300%)

Solprim SRL:

• Mai 2022: 1.107 MWh la 972,52 lei/MWh

• August 2022: 89.502 MWh la 2.479,68 lei/MWh (creștere de peste 8.000%)

Încălcarea legii energiei

Procurorii mai notează că operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile articolului 57 alineatul 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, nu de pe piețele spot (piața pentru ziua următoare).

Prin concentrarea exclusivă pe achiziții de pe piața spot și tranzacții intra-grup, companiile au maximizat profitul în detrimentul bugetului de stat, fără a respecta cadrul legal al pieței energetice.

Cine este Augustin Oancea

Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai discreți și totuși cei mai bogați antreprenori români. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).

Tinmar Energy se autodescrie drept „cel mai mare furnizor privat de energie din România", cu afaceri de peste trei miliarde de lei în 2023 și un profit net de peste 311 milioane de lei. Compania operează peste 100 MW putere instalată în parcuri fotovoltaice și furnizează energie electrică și gaze naturale la nivel național.

Reacția lui Oancea

Într-o mișcare neobișnuită, patronul grupului Augustin Oancea a participat personal la percheziții, după ce a solicitat acest lucru, au declarat pentru G4Media surse oficiale. Gestul sugerează o strategie de cooperare cu anchetatorii și o poziție defensivă față de acuzații.

Contracte masive cu statul

Unul dintre aspectele care face cazul și mai sensibil este implicarea profundă a grupului Tinmar în contractele cu instituțiile statului român. În ultimii ani, companiile au câștigat numeroase licitații publice:

2023-2024 – Contracte majore:

• Ministerul Finanțelor: peste 4 milioane euro (2 ani)

• ANAF: peste 1,8 milioane euro (1 an)

• Agenția de Îmbunătățiri Funciare: aproape 44 milioane euro (1 an)

• Societatea Națională de Radiocomunicații: peste 10 milioane euro (1 an)

• Metrorex: aproape 24 milioane euro (1 an)

• STB: peste 7 milioane euro (6 luni)

• Primăria Capitalei (Eye Mall): aproape 13 milioane euro pentru iluminatul public (1 an)

Această rețea extinsă de contracte cu statul ridică întrebări despre modul în care un furnizor acuzat de fraude masive a reușit să câștige constant licitațiile publice și să devină un partener esențial pentru instituțiile statului român.

Amenzi anterioare de la ANRE

Grupul Tinmar nu este străin de controverse. În februarie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aplicat o amendă record de peste 200 milioane de euro pentru patru traderi de energie care au avut profituri considerabile în contextul crizei energetice din 2022-2023. Printre aceștia se afla și grupul Tinmar.

ANRE acuza companiile de obținerea unor „profituri nerezonabil de mari" în perioada în care consumatorii români sufereau din cauza prețurilor explozive la energie. Furnizorii au contestat în instanță amenzile, iar procesele sunt în curs de desfășurare.

În 2022, ANRE mai aplicase Tinmar Energy și Solprim amenzi de câte 20.000 de lei fiecare pentru emiterea ilegală a notificărilor de întrerupere a furnizării energiei către clienți.

Reacții și implicații

Cazul Tinmar reprezintă una dintre cele mai importante anchete în domeniul energetic din România și pune sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de control ale schemei de plafonare-compensare implementate de guvern în timpul crizei energetice.

Procurorii au ridicat joi documente contabile, contracte și echipamente informatice de la sediile companiilor și din locuințele administratorilor. Următorul pas este audierea persoanelor implicate și analizarea detaliată a fluxurilor financiare interne ale grupului.

Dacă acuzațiile se vor dovedi întemeiate, cazul ar putea avea implicații majore:

Pentru grupul Tinmar: Risc de confiscare a sumelor obținute ilegal, amenzi uriașe, posibile pedepse cu închisoarea pentru administratori și pierderea contractelor cu statul

Pentru sistemul energetic: Necesitatea reformării mecanismelor de control și verificare a cererilor de compensare, pentru a preveni alte fraude similare

Pentru contribuabili: Recuperarea sumelor plătite nejustificat ar putea compensa parțial pierderile suferite de bugetul de stat

Context: Operațiunea Jupiter 4

Perchezițiile la grupul Tinmar fac parte din „Operațiunea Jupiter 4", o acțiune coordonată la nivel național de Parchetul General și IGPR. Joi, 6 noiembrie 2025, au avut loc 304 percheziții domiciliare în cadrul a 57 de acțiuni operative în mai multe județe ale țării, vizând diverse infracțiuni economico-financiare cu un prejudiciu total estimat la peste 220 milioane de lei.

Concluzii

Ancheta de la grupul Tinmar reprezintă un test major pentru capacitatea autorităților române de a combate fraudele sofisticate pe piața energetică. Cazul evidențiază vulnerabilitățile schemelor de subvenționare guvernamentale și necesitatea unor mecanisme de control mult mai riguroase.

Pentru consumatorii și contribuabilii români, revelațiile din dosar aruncă o lumină crudă asupra modului în care unii jucători majori de pe piață ar fi profitat de situația de criză pentru a obține câștiguri uriașe pe seama banului public, în timp ce cetățenii se confruntau cu facturi explozive la energie.

Rămâne de văzut dacă justiția va reuși să dovedească acuzațiile și să recupereze sumele prejudiciate, sau dacă, precum în multe alte dosare de corupție și fraudă economică din România, procesul se va prelungi ani de zile fără rezultate concrete.