Curtea Constituțională dă undă verde majorării masive de taxe de la 1 ianuarie 2026. CCR respinge sesizarea AUR: Impozitele pe locuințe cresc cu până la 80%, mașinile poluante plătesc dublu, dividendele se taxează cu 16%

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri 10 decembrie 2025, cu unanimitate de voturi, sesizarea AUR împotriva legii prin care Guvernul Bolojan majorează substantial taxele locale și impozitele pe dividende. Decizia deschide drumul către promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan și intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2026, a celor mai ample modificări fiscale din ultimii ani. Românii se vor confrunta cu creșteri de până la 80% la impozitele pe locuințe, dublarea taxelor pentru mașinile poluante, taxă de 25 lei pentru coletele de pe Temu și Shein, și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.

11 decembrie 2025

Decizia CCR: Unanimitate împotriva sesizării AUR

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere", a transmis biroul de presă al Curții Constituționale.

Judecătorii CCR au decis cu unanimitate de voturi că legea respectă Constituția și că procedura de reexaminare a Parlamentului asupra proiectului a fost realizată corect.

Această decizie pune capăt unui proces de aproape trei luni în care AUR, SOS România și POT au încercat să blocheze legea prin care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie 2025.

Cronologia unei bătălii politice pierdute

1 septembrie 2025

Guvernul Bolojan își asumă răspunderea în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Proiectul stabilește un amplu set de măsuri pentru redresarea și utilizarea eficientă a resurselor publice.

8 septembrie 2025

AUR atacă legea la CCR, imediat după ce Guvernul și-a asumat răspunderea.

9 septembrie 2025

Legea este transmisă pentru promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Octombrie 2025

CCR declară parțial neconstituțională legea (Decizia nr. 481/2025) - invalidează doar prevederea referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și ai Autorității Vamale.

18 noiembrie 2025

Parlamentul adoptă din nou legea, după reexaminare, cu articolele neconstituționale eliminate.

Noiembrie 2025

AUR atacă din nou legea la CCR. Inițial, CCR stabilise termenul de judecată pentru 21 ianuarie 2026.

Decembrie 2025

La cererea Guvernului, CCR preschimbă termenul pentru 10 decembrie 2025, cu doar trei săptămâni înainte de intrarea în vigoare a legii.

10 decembrie 2025

CCR respinge definitiv sesizarea AUR cu unanimitate de voturi. Legea merge la promulgare.

Ce a contestat AUR și de ce a pierdut

Partidul AUR a atacat legea pe mai multe paliere:

1. Procedurile privind testarea funcționarilor publici cu poligraful și alte aspecte legate de legea fiscală - CCR a admis parțial această obiecție în octombrie, eliminând testele poligraf.

2. Procedura legislativă - AUR a susținut că Parlamentul trebuia să ceară opinia Consiliului Fiscal înainte de adoptare.

3. Caracterul neconstituțional al majorărilor de taxe în sine.

Argumentele CCR pentru respingere

Curtea Constituțională a stabilit că:

Procedura de reexaminare a fost corectă: „Reexaminarea de către Parlament a legii criticate - adoptate inițial prin procedura angajării răspunderii Guvernului - pentru punerea de acord a prevederilor neconstituționale din cuprinsul acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale nr.481/2025 s-a realizat, în mod corect, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului."

Legea nu este nouă, ci doar modificată: „Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia Curții Constituționale."

Opinia Consiliului Fiscal nu era necesară: „Nesolicitarea opiniei Consiliului fiscal este irelevantă în contextul procedurii reexaminării legii criticate, întrucât în cadrul acestei proceduri au fost eliminate reglementările neconstituționale referitoare la folosirea tehnicii poligraf, nefiind, așadar, examinate aspecte de natură fiscală."

Legea respectă Constituția: „Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție."

Marile modificări fiscale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2026

1. IMPOZITE PE LOCUINȚE: Creșteri de până la 80%

Cea mai importantă și controversată modificare privește impozitul pe clădiri.

Cum funcționează noul sistem

Până acum, statul calcula impozitul pe locuință la o valoare standard, dar dacă prețul de pe piață este mult mai mare, această valoare standard va fi mărită de 2,68 ori, iar taxele datorate cresc cu 80%.

Exemplu concret (calculat de Profit.ro):

• Apartament de 3 camere în București

  • Impozit în 2025: 198 lei

  • Impozit în 2026: 355 lei

  • Creștere: 79,3% (+157 lei)

Din 2027, impozitul ar trebui să fie calculat la prețul de pe piață, ceea ce ar putea însemna creșteri și mai mari.

Dispar facilitățile pentru locuințele vechi

Proprietarii imobilelor construite înainte de 1990 vor plăti impozite mai mari, pentru că nu vor mai beneficia de reducerile aplicate în funcție de vechimea clădirii.

Calculul taxei rămâne același - suprafață înmulțită cu valoarea impozabilă stabilită prin grilă și cu procentul decis de autoritățile locale - însă baza impozabilă este mai mare, iar efectul va fi resimțit mai ales în marile orașe.

Taxă suplimentară pentru proprietățile de lux

Proprietarii care au locuințele evaluate la peste 2,5 milioane lei vor plăti și o taxă suplimentară de 0,9% pentru suma care trece de acest prag.

2. TAXE AUTO: "Poluatorul plătește"

Legea introduce principiul „poluatorul plătește" pentru impozitele auto, diferențiind între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante.

Mașinile electrice NU mai sunt scutite

Proprietarii care au mașini electrice care până acum nu plăteau impozit pe vehicul vor trebui să plătească o taxă anuală de 40 de lei.

Mașinile hibride - reduceri mai mici

Mașinile hibride vor avea reduceri de taxe mai mici decât înainte.

Calculul noului impozit

Impozitul se va calcula după mărimea motorului și cât poluează mașina („poluatorul plătește").

Exemple concrete:

Mașină cu motor 1,6-2,0 litri:

• Euro 5: între 213 și 267 lei/an

• Euro 4: între 228 și 285 lei/an

Mașină cu motor mic, dar Euro 4: impozitul se va dubla

Taxă suplimentară pentru mașini de lux

Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

3. COLETELE DIN AFARA UE: Taxa de 25 lei

Orice colet cu o valoare sub 150 de euro trimis din afara Uniunii Europene (UE) va fi taxat cu 25 de lei.

Măsura afectează în special comenzile de pe platforme precum Temu, Shein sau Trendyol - platforme chinezești și turcești care au explodat în popularitate în România în ultimii ani.

Taxa trebuia aplicată din toamna lui 2025 (termenul inițial era 1 noiembrie 2025), dar a fost amânată pentru 1 ianuarie 2026.

Taxa va fi instituită prin colaborare cu toate companiile de curierat.

4. CRIPTOMONEDE: Impozitare la 16%

Din 2026, câștigurile din criptomonede vor fi impozitate cu 16%.

Scutiri pentru sume mici

Dacă profitul unei tranzacții este mai mic de 200 lei și totalul câștigurilor pe an nu depășește 600 lei, nu trebuie să plătești impozit.

Exemplu:

• Vinzi Bitcoin și câștigi 150 lei → NU plătești impozit (sub 200 lei per tranzacție)

• Vinzi Bitcoin și câștigi 300 lei, dar în tot anul ai câștigat doar 500 lei → NU plătești impozit (sub 600 lei pe an)

• Vinzi Bitcoin și câștigi 1.000 lei → Plătești 16% = 160 lei impozit

5. DIVIDENDE: Creștere de la 10% la 16%

Impozitul pe dividende crește la 16%.

Astfel, taxarea câștigurilor din acțiuni revine la nivelul din 2015.

Evoluția istorică a impozitului pe dividende:

• 2015: 16%

• 2016: 5% (reducere pentru stimularea investițiilor)

• 2023: 8%

• 2025: 10%

• 2026: 16% (înapoi la nivelul din 2015)

Aceasta înseamnă că cei care investesc la bursă sau își scot profitul din firme vor plăti mult mai mult.

Este una dintre cele mai mari majorări din pachetul fiscal.

6. TAXE PENTRU TERENURI

Mai multe categorii de terenuri vor fi acum taxate, inclusiv cele folosite de ONG-uri, fundații sau organizații culturale.

Terenuri agricole din orașe

Terenurile agricole din orașe vor fi impozitate mai mult, iar solarele, silozurile și depozitele agricole vor avea pentru prima dată impozit.

Reducere de 50% pentru fermieri... dar

Fermierii primesc o reducere de 50%, dar chiar și așa costurile vor crește față de ce plăteau până acum.

Notă importantă: Ministrul Agriculturii a sugerat că aplicarea noilor taxe ar putea fi recanalizată - deci este posibil ca această măsură să nu intre în vigoare sau să fie modificată.

7. PFA ȘI SĂNĂTATEA: CASS mai mare

Până acum, persoanele care lucrau pe cont propriu, ca Persoană Fizică Autorizată (PFA) sau freelancer, plăteau o contribuție la sănătate de cel mult 10% din echivalentul a 60 de salarii minime pe an.

De la anul, cei care au venituri mari vor plăti 10% din echivalentul a 72 de salarii minime.

Excepție pentru sportivi

Sportivii care câștigă mai puțin și pentru care angajatorul rețin deja contribuția la sănătate nu mai trebuie să completeze Declarația Unică, formularul prin care își raportează veniturile și taxele datorate.

8. AIRBNB & BOOKING: Reguli noi

Până acum, proprietarii care închiriau prin Airbnb sau Booking puteau alege să plătească impozitul în două metode:

• Sistemul real (venitul minus cheltuieli)

• Norma de venit (o valoare fixă stabilită de stat)

Din 2026, se va folosi o singură metodă: impozitul se calculează pe 70% din venitul brut.

În plus, închirierea pe termen scurt a mai mult de șapte camere în locuințe personale se va taxa la fel.

9. TAXĂ PENTRU COLETE: Detalii tehnice

Taxa de 25 de lei pentru coletele din afara UE trebuia aplicată din toamna acestui an, dar termenul din lege - 1 noiembrie 2025 - a fost depășit.

Noul termen de intrare în vigoare este 1 ianuarie 2026.

Justificarea Guvernului: Reducerea deficitului bugetar

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor.

Premierul a justificat aceste măsuri prin:

1. Necesitatea reducerii deficitului bugetar

2. Închiderea breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA

3. Combaterea insolvențelor artificiale

„Legea prevede un set amplu de măsuri pentru redresarea și utilizarea eficientă a resurselor publice", a declarat Guvernul în comunicatele oficiale.

Măsurile ar trebui să crească veniturile bugetare pentru a reduce deficitul și pentru a respecta angajamentele României față de Uniunea Europeană.

Reacția primăriilor: „Este o mare tâmpenie"

După decizia CCR, primarul unui mare oraș a declarat pentru presă: „Este o mare tâmpenie modul în care se calculează taxa auto."

Asociația Municipiilor a calculat că majorarea la locuințe ar fi de aproximativ 70%, ceea ce înseamnă că dacă anul acesta am plătit un impozit la casă de 100 de lei, la anul ar trebui să dăm în plus 70 de lei.

Primarii sunt îngrijorați că:

1. Cetățenii vor fi nemulțumiți și vor direcționa furia către primării, deși legea este adoptată de Guvern

2. Sistemul de calcul este complicat și va crea probleme administrative

3. Unele cazuri pot fi greșit încadrate - de exemplu, la mașini: „e posibil ori să includem greșit un autoturism, ori efectiv să nu știm în ce categorie să-l introducem"

Nicușor Dan: Următorul pas este promulgarea

După decizia CCR, legea poate fi transmisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.

Președintele României a salutat anterior decizia CCR de a devansa termenul de judecare, descriind-o drept „un gest de responsabilitate".

Odată ce Nicușor Dan va semna legea, aceasta va intra în vigoare, iar de la 1 ianuarie 2026 românii vor avea taxe mai mari.

Reacția experților economici

Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a declarat pentru Digi24:

„Creșterea taxelor pe proprietate e semnificativă, dar România încasează din ele de 3 ori mai puțin decât alte țări UE."

Dumitru sugerează că, deși majorările par drastice pentru români, România este încă sub media europeană la capitolul impozite pe proprietate.

Cu toate acestea, ritmul și amploarea creșterilor - de la un an la altul, fără tranziție graduală - sunt considerate problematice de mulți experți.

Ce urmează: Intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026

Următorii pași:

Acum (decembrie 2025)

• Promulgarea de către președintele Nicușor Dan

• Publicarea în Monitorul Oficial

1 ianuarie 2026

• Intrarea în vigoare a legii

• Românii încep să plătească taxe mai mari

2026 - primăvară

• Românii vor primi deciziile de impunere cu noile sume

• Termenele de plată vor fi comunicate de primării

2027

• Posibila trecere la calculul impozitului pe locuință la prețul de pe piață (în loc de valoarea standard multiplicată cu 2,68)

Impactul asupra românilor: Cine plătește mai mult?

PIERZI DACĂ...

Ai o locuință într-un oraș mare

• Impozitul va crește cu 70-80%

• Un apartament de 3 camere în București: +157 lei/an

Ai o mașină poluantă (Euro 4 sau mai jos)

• Taxele se vor dubla pentru multe modele

Ai o mașină electrică

• Pierzi scutirea totală, vei plăti 40 lei/an

Ai o mașină de lux (peste 375.000 lei)

• Plătești 0,9% în plus pentru suma peste prag

Investești la bursă sau în criptomonede

• Impozitul crește de la 10% la 16%

• Pentru crypto: dacă câștigi peste 600 lei/an

Ești PFA sau freelancer cu venituri mari

• CASS crește de la echivalentul a 60 salarii minime la 72

Închiriezi prin Airbnb/Booking

• Treci la calculul fix: 70% din venit brut

Ai o proprietate de lux (peste 2,5 milioane lei)

• Plătești 0,9% în plus pentru suma peste prag

Comanzi des de pe Temu, Shein, Trendyol

• Fiecare colet: +25 lei

Ai terenuri folosite de ONG sau organizație culturală

• Acum sunt taxate

Ai terenuri agricole în oraș, solare, silozuri

• Pentru prima dată, sunt taxate

CÂȘTIGI DACĂ...

Ai o mașină hibridă sau foarte nouă (Euro 6)

• Taxele rămân relativ mici

Nu investești și nu ai venituri din dividende

• Nu te afectează creșterea la 16%

Nu comanzi online din afara UE

• Taxa de 25 lei nu te afectează

Ești sportiv și angajatorul îți plătește CASS

• Nu mai completezi Declarația Unică

Contextul internațional: România, sub media UE la taxe pe proprietate

Deși creșterile par drastice pentru români, România încasează din impozitele pe proprietate de 3 ori mai puțin decât media Uniunii Europene, conform experților economici.

În țările dezvoltate din UE, taxele pe proprietate sunt o sursă importantă de venit pentru bugetele locale. În România, ele au fost istoric foarte mici, ceea ce a dus la:

1. Bugete locale subfinanțate

2. Dependență de transferuri de la buget central

3. Infrastructură locală subdezvoltată

Cu toate acestea, ritmul de creștere - practic o dublare sau mai mult în multe cazuri - este unul dintre cele mai agresive din Europa și ridică semne de întrebare despre capacitatea românilor de a suporta aceste creșteri într-o perioadă de inflație ridicată.

Alte măsuri din pachetul fiscal

Pe lângă măsurile majore prezentate mai sus, legea mai include:

Pentru firme:

IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) - se menține pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro

Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli

Pentru închirieri:

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term"), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%

Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă

Concluzie: Cel mai amplu pachet de creșteri fiscale din ultimii ani

Decizia CCR de respingere a sesizării AUR marchează sfârșitul unei bătălii politice și începutul unei noi realități fiscale pentru milioane de români.

De la 1 ianuarie 2026, România va avea:

• Impozite pe locuințe cu 70-80% mai mari

• Taxe auto dublate pentru mașinile poluante

• Impozit de 16% pe dividende și crypto (față de 10%)

• Taxă de 25 lei pe colete din afara UE

• CASS mai mare pentru PFA și freelanceri cu venituri mari

Guvernul Bolojan justifică aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și aducerii României la standardele europene la capitolul impozitare pe proprietate.

Opoziția și mulți români consideră însă că ritmul și amploarea creșterilor sunt excesive, mai ales într-o perioadă în care inflația este încă ridicată și puterea de cumpărare a scăzut.

În următoarele săptămâni, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă dacă promulgă legea sau dacă o trimite înapoi la Parlament pentru reexaminare - deși, având în vedere decizia CCR, este foarte probabil că legea va fi promulgată și va intra în vigoare la termenul stabilit.

Verdictul final: Începând cu 2026, românii vor plăti substanțial mai mult la stat pentru proprietăți, mașini, investiții și cumpărături online din afara UE.