Cu o zi înainte de noua ședință CCR pentru pensiile magistraților, ÎCCJ transmite: legea Guvernului Bolojan „anulează total pensia de serviciu” – risc de amânare suplimentară

București, 15 ianuarie 2026 – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), sub conducerea președintei Lia Savonea, a transmis joi Curții Constituționale a României (CCR) un raport de expertiză contabilă independentă care demonstrează că proiectul de lege promovat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan duce la anularea efectivă a pensiei de serviciu pentru magistrați. Documentul, pregătit de un expert contabil autorizat, arată că, în toate scenariile calculate, pensia de serviciu devine mai mică decât cea contributivă standard, ceea ce reprezintă, în viziunea ÎCCJ, o „confiscare a drepturilor magistraților” fără precedent în Uniunea Europeană.

Expertiza vine la doar o zi înainte de a patra ședință CCR programată vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00, în care instanța supremă urmează să reia deliberările asupra sesizării de neconstituționalitate depuse de ÎCCJ la începutul lunii decembrie 2025. Surse din CCR indică posibilitatea unei noi amânări, motivată de necesitatea analizării acestui nou document tehnic.

Concluziile expertizei și calculele concrete

Raportul analizează impactul legii asupra unui magistrat ipotetic care intră în profesie după intrarea în vigoare a actului normativ, cu o carieră completă de 42 de ani, parcurgând toate gradele de jurisdicție și cu venituri la nivelul celor actuale:

• Judecători/procurori la judecătorii/parchete: pensia de serviciu cu 36% mai mică decât cea contributivă;

• La tribunale/parchete: minus 35%;

• La curți de apel/parchete: minus 33%;

• La ÎCCJ: minus 51%.

ÎCCJ concluzionează că „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Instituția subliniază că această situație nu reprezintă o reformă, ci o „confiscare a drepturilor magistraților”, care încalcă garanțiile constituționale ale independenței justiției, drepturile dobândite din contribuțiile sociale plătite și jurisprudența obligatorie a CCR, Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum și recomandările UE privind statul de drept.

Într-un comunicat oficial, ÎCCJ anunță că va depune note suplimentare de concluzii la CCR, susținând că „independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare” și că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.

Contextul disputei și evoluția procedurii

Proiectul Guvernului Bolojan modifică vârsta de pensionare (creștere etapizată la 65 de ani, cu tranziție de 15 ani începând din 2026) și plafonează pensiile de serviciu la 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Premierul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie 2025 (a doua oară, după ce prima formă fusese declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie 2025 pentru nerespectarea termenului de așteptare după avizul consultativ al CSM).

ÎCCJ a contestat imediat legea la CCR, invocând discriminare față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încălcarea independenței justiției și eliminarea de facto a pensiei speciale. Deliberările CCR au fost amânate de trei ori:

• 10 decembrie 2025: prima ședință, amânată;

• 28 decembrie 2025: a doua ședință, boicotată de patru judecători propuși de PSD (Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga), lipsind cvorumul;

• 29 decembrie 2025: reluare, aceiași judecători absenți.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a precizat anterior că nu este necesară un studiu de impact suplimentar, dar noul document trimis de ÎCCJ ar putea servi ca pretext pentru o altă întârziere.

Implicații și controverse suplimentare

Măsura Guvernului face parte din eforturile de corectare a deficitului bugetar și respectare a angajamentelor PNRR, dar este puternic contestată de CSM și ÎCCJ, care văd în ea o amenințare la adresa independenței justiției. În paralel, o acțiune în instanță inițiată de o avocată AUR cere suspendarea numirilor a doi judecători CCR (Dacian Dragoș și Mihai Busuioc), cu termen pe 16 ianuarie – aceeași zi cu ședința pe pensii. Dacă Curtea de Apel București admite cererea, cei doi nu ar mai putea participa, complicând și mai mult procesul.

Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a declarat că instituția așteaptă consultări interne finale pentru a decide depunerea notelor suplimentare. Până la o decizie CCR definitivă, reforma rămâne blocată, iar tensiunile dintre Executiv, puterea judecătorească și Curtea Constituțională continuă să alimenteze dezbateri privind echilibrul puterilor în stat.