România schimbă procedurile: Dronele care încalcă spațiul aerian românesc vor putea fi doborâte direct de comandanții operațiunilor

Consiliul Suprem de Apărare a Țării completează normele de aplicare pentru legislația antidronă adoptată în mai, clarificând lanțul de comandă și procedurile de intervenție

București, 25 septembrie 2025 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocat de președintele Nicușor Dan, a stabilit joi cadrul metodologic complet pentru aplicarea legislației privind doborârea dronelor și avioanelor militare care încalcă spațiul aerian românesc. Principala decizie: comandantul militar al operațiunii va avea autoritatea de a ordona doborârea dronelor, în timp ce pentru avioane cu pilot decizia rămâne la ministrul Apărării.

Clarificarea lanțului de comandă - răspunsul la controverse

Ședința CSAT, care a început la ora 12:00 la Palatul Cotroceni, a venit să răspundă controverselor uriașe legate de doborârea dronelor în România, după ce țara are lege din mai dar nu și norme de aplicare complete.

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat după ședință că "în ședința CSAT a fost completat cadrul metodologic de aplicare a legislației privind doborârea dronelor și avioanelor militare cu pilot care încalcă spațiul aviatic". Potrivit acestuia, "aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operaţiunii".

Procedurile diferențiate pentru drone și avioane

CSAT a stabilit proceduri diferite în funcție de tipul de aeronavă care încalcă spațiul aerian:

Pentru drone: Decizia de doborâre revine comandantului militar al operațiunii, care poate autoriza acțiunea fără escaladare la nivel ministerial.

Pentru avioane cu pilot: Aprobarea doborârii avioanelor rămâne la nivelul ministrului Apărării, dată fiind gravitatea și implicațiile unei astfel de decizii.

"Ultima instanță, dacă situația o impune, este doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian românesc", a precizat ministrul Moșteanu.

Capacitățile tehnice și operaționale ale României

România dispune de "toate procedurile și capabilitățile" pentru a reacționa în cazul pătrunderii neautorizate a unor aeronave, inclusiv avioane rusești cu pilot sau drone, a asigurat ministrul Apărării.

"Avem avioane pregătite permanent, 24 de ore din 24, pentru interceptare", a declarat Moșteanu, subliniind starea de alertă constantă a sistemului de apărare aeriană.

Ministrul a detaliat etapele de intervenție: "Legea face referire la capabilitățile tehnice privind intervențiile împotriva dronelor și vorbim de pasul de identificare, de bruiere și intervenție".

Contextul recent - incidentul cu drona Geran

Decizia CSAT vine în contextul unui incident recent, când o dronă rusească de tip Geran a penetrat spațiul aerian românesc, determinând ridicarea în aer a două aeronave F-16. Moșteanu a dezvăluit că a "analizat raportul complet al misiunii de aseară şi am discutat cu colegii implicaţi, chiar şi cu pilotul care a condus formaţia de F-16".

În acel incident, piloții au avut autorizarea să doboare drona, dar au decis să nu deschidă focul după ce au evaluat riscurile colaterale. "Decizie de profesionalism şi responsabilitate", a caracterizat ministrul alegerea piloților.

Drona rusească Geran a orbitat aproximativ 50 de minute în spațiul aerian românesc, cu avioanele F-16 având "contact vizual și radar intermitent cu ținta".

Componența CSAT și procesul decizional

Potrivit legii, președintele României îndeplinește funcția de președinte al CSAT, iar șeful Guvernului funcția de vicepreședinte al Consiliului.

Membrii CSAT sunt: ministrul apărării naționale, ministrul afacerilor interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul economiei, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

Agenda ședinței și temele discutate

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-au aflat:

• Stabilirea procedurilor de acțiune împotriva aparatelor de zbor neautorizate

• Procedurile de informare privind acțiunile de control asupra utilizării spațiului aerian

• Definirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau aproba măsuri de doborâre

• Completarea cadrului metodologic de aplicare a legislației existente

Contextul geopolitic și amenințarea dronelor rusești

România se confruntă cu o amenințare crescândă din partea dronelor rusești, care încalcă spațiul aerian în contextul războiului din Ucraina. Acestea sunt adesea drone de tip Geran (Shahed), folosite masiv de Rusia în atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene.

Ministrul Moșteanu a subliniat că România beneficiază de protecția "celei mai puternice alianțe militare din lume" și că "atât NATO, cât și serviciile de informații românești dispun de o capacitate excepțională de monitorizare".

Clarificări operaționale vs. schimbări legislative

Moșteanu a caracterizat deciziile CSAT ca fiind "doar o clarificare operațională", nu modificări legislative fundamentale. "Este doar o clarificare operațională" privind lanțul de comandă și procedurile de implementare a legislației existente.

Această abordare sugerează că România avea deja cadrul legal necesar, dar avea nevoie de norme clare de aplicare pentru situațiile concrete.

Coordonarea cu aliații NATO

Decizia de a permite comandanților militari să aprobe doborârea dronelor se aliniază cu practicile NATO și cu necesitatea de reacție rapidă în fața amenințărilor aeriene. "NATO îşi va apăra teritoriul", a fost mesajul ferm transmis de ministrul Apărării.

Capabilitățile de monitorizare și interceptare

România dispune de un sistem integrat de apărare aeriană care include:

• Avioane F-16 în alertă permanentă

• Sisteme radar pentru detectare

• Capacități de bruiere electronică

• Proceduri de identificare și interceptare

Sistemul funcționează în coordonare cu rețeaua de apărare aeriană NATO, asigurând o acoperire completă a spațiului aerian românesc.

Implicațiile pentru securitatea națională

Clarificarea procedurilor de doborâre a dronelor are implicații strategice importante:

• Descurajarea încălcărilor: Un răspuns clar și rapid poate descuraja viitoarele încălcări ale spațiului aerian.

• Responsabilitate operațională: Transferul deciziei către comandanții militari permite reacții mai rapide și mai eficiente.

• Conformitatea cu NATO: Alinierea cu standardele alianței în gestionarea amenințărilor aeriene.

• Protecția populației: Asigurarea că dronele cu potențial periculos sunt neutralizate rapid.

Provocările implementării

Implementarea acestor proceduri ridică și provocări:

• Identificarea precisă: Distincția între drone civile și militare în timp real.

• Evaluarea riscurilor: Calculul consecințelor doborârii în zone populate.

• Coordonarea internațională: Informarea rapidă a aliaților despre acțiunile întreprinse.

• Managementul escaladării: Evitarea unei reacții care să declanșeze o criză diplomatică majoră.

Mesajul către adversari

Prin aceste decizii, România transmite un mesaj ferm că nu va tolera încălcările spațiului său aerian. "Dacă un avion nu răspunde avertismentelor, va fi doborât", a fost avertismentul clar al ministrului Moșteanu.

Dimensiunea tehnologică

Evoluția tehnologică în domeniul dronelor necesită actualizarea constantă a procedurilor de apărare. Dronele moderne pot fi:

• Greu detectabile pe radar

• Capabile să execute manevre complexe

• Echipate cu încărcături explozive

• Folosite în roiuri coordonate

Cooperarea cu vecinii

România coordonează eforturile de apărare aeriană cu țările vecine, în special cu Bulgaria și Polonia, care se confruntă cu provocări similare. Această cooperare include schimbul de informații și coordonarea răspunsurilor la încălcările spațiului aerian.

Perspectivele viitoare

Decizia CSAT poate fi urmată de:

• Exerciții militare pentru testarea procedurilor

• Actualizarea protocolilor operaționale

• Instruirea personalului militar

• Evaluarea eficacității măsurilor

Concluzii

Ședința CSAT din 25 septembrie 2025 marchează un moment important în consolidarea apărării aeriene a României. Clarificarea procedurilor de doborâre a dronelor și transferul autorității către comandanții militari demonstrează maturizarea sistemului de securitate națională și adaptarea la amenințările contemporane.

Decizia de a permite comandanților militari să aprobe doborârea dronelor reflectă înțelegerea că războiul modern necesită reacții rapide și flexibilitate operațională, în timp ce menținerea controlului ministerial asupra deciziilor privind avioanele cu pilot demonstrează responsabilitatea în gestionarea crizelor cu potențial de escaladare.

Prin aceste măsuri, România își consolidează postura de apărare în contextul unui mediu de securitate din ce în ce mai complex și imprevizibil, aliniindu-se cu cele mai bune practici ale aliaților NATO în protejarea spațiului aerian național.