Creștere alarmantă a cazurilor de meningită în România: copii cei mai afectați, urgență medicală cu risc letal în ore

Numărul cazurilor de meningită, în special cea meningococică, a înregistrat o creștere semnificativă de la începutul anului 2026, cu copii și adolescenți cei mai afectați. La Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, principalul centru de referință pentru boli infecțioase grave, ajunge în medie un pacient diagnosticat cu meningită meningococică la fiecare cinci zile, iar numărul îmbolnăvirilor aproape s-a dublat față de aceeași perioadă din 2025, conform declarațiilor medicilor și raportărilor recente din presă.

Dr. Adrian Marinescu, directorul Institutului „Matei Balș”, subliniază caracterul de urgență absolută al bolii: „Vorbim de o urgență medicală absolută și intervenția este extrem de importantă. De cele mai multe ori, discutăm despre ore, în momentul în care, de la febră, de la durere de cap, lucrurile ajung să fie mai intense într-un interval scurt de timp și ajungem în punctul în care, de exemplu, durerea de cap este atât de intensă încât nu poate fi controlată cu medicamentele simptomatice. Atunci când lucrurile se întâmplă de la oră la oră, când ajungem să avem vărsături extrem de importante care nu pot fi corectate, când starea de conștiență se modifică și se întâmplă într-un timp scurt, este un semnal de alarmă că ar trebui să ajungem repede la cel mai apropiat spital.”

Meningita meningococică este o infecție bacteriană gravă provocată de bacteria Neisseria meningitidis. Aceasta poate duce la inflamația meningelor (membranelor care învelesc creierul și măduva spinării) și/sau la septicemie (infecție generalizată a sângelui). Evoluția poate fi fulminantă, cu deces în doar câteva ore dacă nu se intervine prompt cu antibiotice intravenoase. Rata de mortalitate este de aproximativ 10% chiar și cu tratament rapid, iar supraviețuitorii pot rămâne cu sechele grave: amputații, surditate, leziuni neurologice sau deficite cognitive.

Simptomele clasice includ:

• Febră ridicată și bruscă

• Durere de cap severă, intensă

• Rigiditate a cefei (gât înțepenit)

• Greață și vărsături în jet, rezistente la tratament

• Sensibilitate extremă la lumină (fotofobie)

• Confuzie, somnolență sau alterarea stării de conștiență

• Erupție cutanată caracteristică (pete roșii sau purpurii care nu dispar la presiune – semnul „paharului”)

• Respirație accelerată, extremități reci

• În cazuri fulminante: șoc septic, coagulare intravasculară diseminată

Nu toate simptomele apar simultan, iar debutul poate fi brusc, mimând uneori alte afecțiuni (ex. accident vascular cerebral, gripă severă). Dr. Marinescu avertizează că meningita poate afecta orice vârstă, dar riscul este mai mare la cei cu imunitate compromisă, iar diagnosticul precoce este esențial: „Poate în prima oră, la o meningită bacteriană e foarte important să începi antibioticul încă din primul moment.”

Transmiterea se face prin picături respiratorii (tuse, strănut, contact apropiat), bacteria putând coloniza nasul și gâtul purtătorilor asimptomatici. În UE/SEE se înregistrează anual circa 3.000 de cazuri (cu scădere în pandemie), dar în România incidența anuală obișnuită este de câteva zeci de cazuri (aprox. 50-70 raportate, posibil subraportate), cu rată de letalitate de circa 20% în unele serii. Creșterea actuală este legată parțial de scăderea acoperirii vaccinale post-pandemie și de circulația sezonieră a infecțiilor respiratorii.

Prevenția principală rămâne vaccinarea împotriva serogrupurilor principale (A, C, W, Y și mai ales B – cea mai frecventă în România și Europa, responsabilă pentru ~60% din cazuri). Vaccinul anti-meningococic B (și conjugat tetravalent) este disponibil în România, dar nu este inclus în schema obligatorie de vaccinare și nu este compensat de stat pentru majoritatea grupelor de vârstă, ceea ce limitează accesul. Experții recomandă vaccinarea copiilor, adolescenților și tinerilor (grupe cu risc crescut), precum și a persoanelor cu imunitate deficitară.

Autoritățile sanitare și medicii îndeamnă părinții să nu ignore semnele febrile bruște la copii și să se adreseze imediat unităților de primiri urgențe la apariția rigidității cefalice, vărsăturilor incoercibile sau alterării conștienței. Nu este cazul de panică generalizată – cazurile rămân relativ rare și izolate –, dar vigilența și vaccinarea pot salva vieți în fața unei boli care evoluează extrem de rapid.