Sport
12 nov. 2025
Timp de citire: 12 minute
CIO se îndreaptă spre o politică uniformă bazată pe dovezi științifice care demonstrează avantaje fizice permanente ale pubertății masculine, decizia urmând să fie anunțată în 2026
Lausanne, Elveția / București, 12 noiembrie 2025 – Comitetul Olimpic Internațional (CIO) se află în pragul unei decizii istorice care va schimba fundamental regulile de eligibilitate pentru competițiile feminine la Jocurile Olimpice. Conform multiplelor rapoarte din presa internațională, organizația plănuiește să interzică participarea femeilor transgender și a sportivelor cu diferențe în dezvoltarea sexuală (DSD) la evenimentele feminine, bazându-se pe o analiză științifică comprehensivă care demonstrează că persoanele născute de sex masculin păstrează avantaje fizice permanente chiar și după tratamente hormonale.
Decizia, așteptată să fie anunțată oficial în cursul anului 2026, marchează o schimbare radicală față de politica actuală a CIO, care lasă la latitudinea fiecărei federații sportive internaționale stabilirea propriilor reguli de eligibilitate pentru atleții transgender.
Schimbarea de direcție a CIO vine în urma controverselor majore de la Jocurile Olimpice de vară din Paris 2024, unde două boxere – Imane Khelif din Algeria și Lin Yu-ting din Taiwan – au câștigat medalii de aur în ciuda faptului că fuseseră descalificate de la Campionatele Mondiale de Box din 2023 după ce Asociația Internațională de Box (IBA) le-a declarat neeligibile în urma unor teste de gen.
Cazul a devenit extrem de mediatizat, alimentând dezbateri globale despre echitate în sportul feminin și despre criteriile potrivite pentru eligibilitate. CIO permitea atunci competiția bazându-se pe documentele de identitate ale sportivelor, care le identificau ca femei, după ce expulzase IBA ca organism de conducere al boxului din cauza acuzațiilor de corupție.
Noua președintă a CIO, Kirsty Coventry din Zimbabwe – fostă înotătoare olimpică și prima femeie care ocupă această funcție de conducere –, a făcut din protejarea categoriei feminine una dintre prioritățile mandatului său încă de la preluarea funcției în martie 2025.
În iunie 2025, Coventry a declarat categoric: „Trebuie să protejăm categoria feminină, în primul rând pentru a asigura echitatea. Am înființat un grup de lucru format din experți medicali, juridici și federații internaționale... Ceea ce vreau ca CIO să facă este să aducă pe toată lumea împreună pentru a încerca să găsim un consens între noi toți, pe care să îl putem susține și implementa."
Coventry a subliniat că a existat un „sprijin covârșitor" din partea membrilor CIO pentru protejarea categoriei feminine, reflectând un consens tot mai larg în cadrul organizației.
În noiembrie 2025, Dr. Jane Thornton, directoarea Departamentului de Sănătate, Medicină și Știință al CIO și fostă vâslașă olimpică canadiană, a prezentat membrilor CIO rezultatele unei analize științifice comprehensive privind diferențele fizice între sexe și impactul tratamentelor hormonale.
Conform surselor prezente la întâlnire, prezentarea a fost „foarte științifică, factuală și lipsită de emoție", prezentând clar dovezile acumulate din cercetările internaționale.
Analiza prezentată de Dr. Thornton a demonstrat că persoanele născute de sex masculin care trec prin pubertatea masculină păstrează avantaje fizice permanente care nu pot fi eliminate complet prin reducerea nivelurilor de testosteron sau alte tratamente hormonale.
Avantajele fizice permanente identificate includ:
Structură osoasă: Densitatea osoasă mai mare și structura scheletică dezvoltată în pubertatea masculină oferă avantaje în forță și rezistență la impact.
Masa musculară: Chiar după suprimarea testosteronului, persoanele care au trecut prin pubertatea masculină păstrează o capacitate superioară de dezvoltare musculară și o masă musculară de bază mai mare.
Capacitate pulmonară: Plămânii mai mari și capacitatea aerobică superioară dezvoltate în pubertatea masculină rămân avantaje permanente în sporturile de rezistență.
Înălțime și anvergură: Diferențele în înălțime și anvergura brațelor, determinate de pubertatea masculină, oferă avantaje semnificative în numeroase sporturi.
Forță de prindere și putere: Studiile arată că forța de prindere și puterea explozivă rămân semnificativ mai mari chiar după ani de tratament hormonal.
Dr. Thornton a explicat de asemenea cum unele federații sportive, precum World Athletics (Atletism), utilizează acum testul genetic SRY (Sex-determining Region Y) – un test prin tampon bucal – pentru a determina sexul biologic al sportivilor, oferind o metodă obiectivă și neinvazivă de verificare.
Gena SRY, prezentă pe cromozomul Y, este responsabilă pentru declanșarea dezvoltării masculine în etapele timpurii ale embriogenezei și oferă un marker biologic clar pentru determinarea sexului cromozomic.
În prezent, CIO permite fiecărei federații sportive internaționale să stabilească propriile reguli privind eligibilitatea atleților transgender în competițiile feminine. Această abordare descentralizată a dus la:
Inconsistență între sporturi: Unele federații (precum World Athletics) au interzis complet participarea femeilor transgender care au trecut prin pubertatea masculină, în timp ce altele permit participarea sub anumite condiții.
Cerințe variabile de testosteron: Sporturile care permit participarea transgender impun perioade diferite de suprimare a testosteronului – de la 12 luni la 24 de luni sau mai mult.
Confuzie și litigii: Lipsa unei politici uniforme a creat confuzie pentru sportivi, antrenori și organizatori, precum și multiple contestații legale.
Decizia CIO de a implementa o politică uniformă la nivel olimpic va:
Stabilirea unui standard global: Toate sporturile olimpice vor trebui să respecte aceleași reguli de eligibilitate pentru categoria feminină.
Bazare pe dovezi științifice: Politica va reflecta consensul științific actual privind avantajele biologice permanente.
Claritate pentru sportivi: Atleții vor ști din timp dacă sunt sau nu eligibili pentru competițiile olimpice feminine.
Protecție pentru sportivele feminine: Măsura își propune să garanteze competiție echitabilă pentru femeile născute de sex feminin.
Conform surselor din interiorul CIO, politica ar putea fi anunțată oficial în 2026, posibil în cadrul celei de-a 145-a Sesiuni a CIO care va avea loc la Milano, cu puține zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026 (6-22 februarie 2026).
Totuși, CIO a precizat că „grupul de lucru continuă discuțiile pe această temă și nu au fost luate încă decizii. Informații suplimentare vor fi furnizate în timp util."
Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 (Milano Cortina): Rămâne incert dacă noua politică va fi implementată la timp pentru aceste Jocuri.
Jocurile Olimpice de Vară 2028 (Los Angeles): Surse din cadrul CIO indică că interzicerea va fi cu certitudine în vigoare pentru Jocurile de la Los Angeles, evitând astfel un conflict potențial cu administrația Trump.
Perioada de tranziție: Se anticipează o perioadă de tranziție de 6-12 luni pentru ca federațiile sportive să își alinieze regulamentele la noua politică a CIO.
În februarie 2025, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv care interzice femeile transgender să concureze în sporturile feminine, amenințând cu reținerea finanțării federale pentru școlile, universitățile și statele care refuză să se conformeze.
Decizia CIO de a implementa o interdicție similară înaintea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 2028 ar evita un conflict diplomatic major cu administrația americană și ar preveni potențiale probleme legate de:
Eliberarea vizelor pentru sportivi
Finanțarea evenimentului olimpic
Sprijinul politic și logistic pentru organizarea Jocurilor
Susținători ai interdicției:
Organizații precum XX-XY Athletics, condusă de Jennifer Sey, au salutat decizia: „Aceasta este ceea ce am așteptat. CIO va face lucrul corect – va interzice bărbații din sporturile feminine. Nu era nevoie de o analiză științifică dacă folosești raționamentul de bază și... ochii tăi. Dar am ajuns acolo. Felicitări CIO."
Critici și îngrijorări:
Organizațiile pentru drepturile LGBTQ+ și susținătorii incluziunii au criticat măsura, argumentând că:
Riscă excluderea în loc de incluziune echitabilă
Ridică întrebări despre drepturile omului și egalitate
Se bazează pe o interpretare rigidă a științei care nu ține cont de diversitatea biologică
DSD (Differences of Sex Development) se referă la o varietate de condiții în care dezvoltarea cromozomială, gonadală sau anatomică a sexului nu urmează tiparele tipice. Persoanele cu DSD pot fi născute și crescute ca femei, dar pot avea:
Cromozomi XY (în loc de XX)
Niveluri de testosteron în intervalul masculin
Caracteristici fizice ambigue sau mixte
Caster Semenya, atletă sud-africană de semifond, câștigătoare a medaliilor de aur la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 și Rio 2016, a devenit simbolul dezbaterii despre sportivele DSD.
În 2019, World Athletics (fosta IAAF) a introdus regulamente care obligă sportivele DSD cu niveluri naturale ridicate de testosteron să ia medicamente pentru a reduce testosteronul dacă doresc să concureze în probe feminine de la 400m la o milă.
Semenya a refuzat să ia medicația, considerând-o o discriminare și o încălcare a drepturilor sale. În 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauză lui Semenya, stabilind că a fost discriminată, dar sportiva s-a retras recent din contestația sa legală împotriva interdicției de competiție.
Noua politică a CIO ar putea extinde interdicția și asupra sportivelor cu DSD care au niveluri de testosteron în intervalul masculin, ceea ce ar afecta:
Sportive care s-au născut și au fost crescute ca femei
Sportive care nu au ales să aibă aceste condiții
Sportive din țări unde testarea genetică și diagnosticul DSD sunt limitate
Totuși, surse din cadrul CIO indică că există încă rezistență internă față de o interdicție completă a sportivelor DSD, recunoscând complexitatea etică și medicală a acestor cazuri.
Într-o declarație surprinzătoare, Caitlyn Jenner, fostă campioană olimpică la decatlon (înainte de tranziție) și acum femeie transgender, a susținut public decizia CIO.
„Sunt o femeie trans, dar sunt încă biologic masculin", a declarat Jenner pentru Fox News. „Sunt XY. Nu pot face nimic pentru a schimba asta. Bărbații au un avantaj mai bun, un avantaj mare în sport față de femei. Pur și simplu nu este corect. Trebuie să facem lucrul corect. Dacă nu oprim asta acum, va distruge complet sporturile feminine."
Jenner a militat în mod constant pentru restricționarea participării femeilor transgender în competițiile sportive feminine, susținând că echitatea în sport trebuie să primeze asupra incluziunii.
Mai multe federații internaționale au anticipat decizia CIO prin implementarea propriilor restricții:
World Athletics (Atletism): A introdus în 2019 restricții pentru sportivele DSD și în 2023 a interzis complet femeile transgender care au trecut prin pubertatea masculină din competițiile de elită feminine.
World Aquatics (Înot): A implementat în 2022 una dintre cele mai stricte politici, interzicând femeile transgender care au trecut prin orice stadiu al pubertății masculine după vârsta de 12 ani.
World Rugby: A interzis în 2020 participarea femeilor transgender din motive de siguranță și echitate.
Ciclism (UCI): A introdus reguli stricte privind nivelurile de testosteron și perioada de tranziție necesară.
Boxing: World Boxing a introdus testarea cromozomială obligatorie pentru competițiile feminine.
Decizia CIO se situează la intersecția a două principii fundamentale care par să intre în conflict:
Drepturile și demnitatea persoanelor transgender:
Dreptul la identitate de gen
Protecția împotriva discriminării
Accesul la participare socială și sportivă
Echitatea și siguranța în sportul feminin:
Dreptul femeilor la competiție echitabilă
Protejarea integrității categoriilor sportive bazate pe sex
Siguranța participantelor în sporturile de contact
Experții juridici anticipează că noua politică a CIO va fi probabil contestată în instanțe, pe baza următoarelor argumente:
Discriminare bazată pe identitatea de gen: Organizațiile pentru drepturile LGBTQ+ ar putea argumenta că politica discriminează persoanele transgender.
Încălcarea dreptului la participare: Sportivii afectați ar putea contesta interzicerea ca pe o încălcare a dreptului lor de a concura.
Baza științifică: Deși majoritatea studiilor susțin existența avantajelor fizice permanente, unii cercetători contestă amploarea sau relevanța acestor diferențe în toate sporturile.
Pentru sportivii transgender care visează să concureze la Jocurile Olimpice, noua politică reprezintă o schimbare fundamentală care le va afecta dramatic aspirațiile:
Femeile transgender (născute de sex masculin): Nu vor mai putea concura în categoria feminină, indiferent de tratamentele hormonale urmate sau de durata tranziției.
Bărbații transgender (născuți de sex feminin): În teorie, ar putea continua să concureze în categoria masculină dacă îndeplinesc criteriile medicale și sportive.
Sportivii non-binari: Rămâne neclar cum vor fi tratați sportivii care nu se identifică nici ca bărbați, nici ca femei.
Unii comentatori au sugerat că CIO ar putea lua în considerare crearea unei „categorii deschise" sau a unei „a treia categorii" în care ar putea concura toți sportivii, indiferent de sexul biologic sau identitatea de gen.
Totuși, această soluție ridică propriile provocări:
Stigmatizare potențială a sportivilor care concurează în această categorie
Întrebări despre viabilitatea financiară și logistică
Nivel de competitivitate și interes public incert
Decizia CIO reflectă încercarea organizației de a găsi un echilibru între:
Protejarea sportului feminin: Asigurarea că femeile născute de sex feminin pot concura în condiții echitabile
Respectarea diversității: Recunoașterea drepturilor și demnității persoanelor transgender
Integritatea sportivă: Menținerea credibilității și legitimității competițiilor olimpice
Conformitatea științifică: Bazarea politicilor pe cercetări științifice solide și consensul medical
Decizia anticipată a Comitetului Olimpic Internațional de a interzice femeile transgender din competițiile feminine olimpice reprezintă o cotitură majoră în evoluția sportului de performanță și reflectă tensiunile contemporane între incluziune, echitate și știință.
Bazându-se pe dovezi științifice care demonstrează avantaje fizice permanente rezultate din pubertatea masculină, CIO alege să prioritizeze echitatea în competițiile feminine, chiar cu riscul de a exclude o categorie vulnerabilă de sportivi.
Deși politica va clarifica regulile și va oferi un cadru unificat pentru toate sporturile olimpice, implementarea sa va fi probabil însoțită de dezbateri aprinse, contestații juridice și întrebări dificile despre natura echității, incluziunii și competiției în sportul modern.
Pe măsură ce lumea sportivă așteaptă anunțul oficial al CIO în 2026, această decizie va continua să stârnească pasiuni și să forțeze o reflecție profundă asupra valorilor fundamentale care definesc sportul olimpic în secolul XXI.
Cronologie:
2019: World Athletics introduce restricții pentru sportivele DSD
2023: Imane Khelif și Lin Yu-ting, descalificate de la Campionatele Mondiale de Box
Martie 2025: Kirsty Coventry devine prima femeie președinte CIO
Februarie 2025: Trump semnează ordin executiv anti-transgender în sportul feminin american
Iunie 2025: Coventry anunță înființarea grupului de lucru pentru protejarea categoriei feminine
Noiembrie 2025: Dr. Jane Thornton prezintă analiza științifică membrilor CIO
2026: Anunț oficial așteptat (posibil la Milano în februarie)
2028: Politica va fi cu certitudine în vigoare la Los Angeles
Persoane cheie:
Kirsty Coventry – Președinte CIO, fostă înotătoare olimpică din Zimbabwe
Dr. Jane Thornton – Director Sănătate, Medicină și Știință CIO, fostă vâslașe canadiană
Imane Khelif – Boxeră algeriană, campioană olimpică la Paris 2024
Caster Semenya – Atletă sud-africană cu DSD, campioană olimpică 2012, 2016
Caitlyn Jenner – Fostă campioană olimpică la decatlon, femeie transgender, susținătoare a interdicției