Comisarul european Roxana Mînzatu: Restructurarea companiilor de stat trebuie făcută imediat. A propus creșterea bugetului Erasmus+ cu 50%

După aproape un an de mandat, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisarul român pentru competențe și educație, locuri de muncă și drepturi sociale, a vorbit în exclusivitate pentru G4Media despre prioritățile pentru România în relația cu Bruxelles-ul, reforma companiilor de stat și cele mai importante realizări ale primului său an în funcție. Comisarul român consideră că restructurarea companiilor de stat reprezintă „o urgență de bun simț" și trebuie implementată imediat, iar pentru viitorul buget european a propus majorarea cu 50% a fondurilor pentru programul Erasmus+.

Un prim an de mandat: realizări și priorități stabilite

Roxana Mînzatu, care și-a început mandatul la 1 decembrie 2024, după ce Parlamentul European a aprobat toate cele șapte nominalizări pentru poziții cheie în Comisia Europeană, descrie primul său an de activitate ca „un an de ascultat, de testat idei și de câștigat încredere".

În primul an de mandat, comisarul român spune că a reușit să obțină următoarele realizări majore:

• Dedicarea a cel puțin 14% din fondurile de coeziune – peste 100 de miliarde de euro – pentru investiții sociale

• O creștere cu 50% a bugetului programului Erasmus+, ajungând la propunerea de 40,8 miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual

• Lansarea Uniunii Competențelor, o inițiativă strategică menită să ajute statele membre să colaboreze pentru a asigura că cetățenii dobândesc competențele potrivite pentru piața muncii

• Crearea unei rețele de 12 români aflați în poziții cheie în cabinetele altor comisari europeni, dintre care unii sunt șefi de cabinet sau adjuncți ai acestora

„A fost un an de ascultat, de testat idei și de câștigat încredere", a rezumat Mînzatu activitatea sa din primul an.

Reforma companiilor de stat: „O urgență de bun simț"

Una dintre prioritățile pe care comisarul european o consideră esențială pentru România este reforma companiilor de stat, pe care o descrie drept „o urgență de bun simț" care trebuie implementată imediat.

„Ministrul Pîslaru spunea că reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț. Restructurarea trebuie făcută imediat, deoarece aceste companii înghit fonduri care ar putea fi redirecționate în alte părți unde e nevoie reală de ele", a declarat Mînzatu pentru G4Media.

Comisarul român a precizat că înțelege că Guvernul României a prioritizat această reformă prin reactivarea Comitetului Național pentru Reforma Companiilor de stat, care va realiza un inventar complet al acestora pentru a stabili unde este cu adevărat necesar ca statul să fie prezent.

„Există și jaloane din PNRR legate de restructurarea companiilor, care condiționează accesul la fonduri europene", a reamintit Mînzatu, subliniind legătura dintre această reformă și obligațiile României față de Comisia Europeană.

PNRR: „Mai avem mai puțin de un an de implementare"

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Roxana Mînzatu a subliniat importanța finalizării proiectelor deja începute și utilizării integrale a fondurilor nerambursabile.

„Nu vreau să intru în discuții despre greșeli sau probleme, ci despre unde suntem astăzi. Mai avem mai puțin de un an de implementare. Obiectivul principal este finalizarea proiectelor deja începute care se pot finaliza până în august 2026 și utilizarea tuturor banilor din componenta de grant (13 miliarde de euro – care sunt bani gratuiți)", a explicat comisarul.

Mînzatu a apreciat că România „a reușit să adapteze cu succes PNRR la realitatea curentă", subliniind că a fost „o muncă foarte complicată gestionată foarte bine de București".

„Premierul și miniștrii implicați au reușit să asigure integral fondurile nerambursabile. Am reușit, împreună cu ministrul energiei (și aici a fost un efort comun), să explicăm sensibilitățile legate de decarbonizare și îl felicit pe Bogdan că a reușit să obțină o soluție benefică pentru România", a adăugat reprezentanta Comisiei Europene.

Bugetul multianual: Circa 60 de miliarde de euro pentru România

România are o alocare de circa 60 de miliarde de euro în propunerea pusă pe masă de Comisie pentru următorul buget multianual, potrivit comisarului Mînzatu. Această propunere va fi analizată și negociată intens în următoarea perioadă de către statele membre în Consiliu și de către Parlamentul European.

„România trebuie să aibă o poziție fermă în Consiliu, să participe la arhitectura, la modul în care se va concretiza această propunere a noastră pentru următorul buget. Trebuie să-și susțină prioritățile și să nu dea înapoi", a îndemnat Roxana Mînzatu autoritățile de la București.

Vicepreședinta CE a precizat că s-a luptat și a obținut, prin negociere directă cu Ursula von der Leyen, ca un minim de 14% din sumele alocate pentru planurile de țară să fie folosite pentru cheltuieli sociale. „Noul Cadru Financiar Multianual (MFF) pune accent pe dimensiunea socială – cel puțin 14% din fondurile pentru Parteneriat Național și Regional vor fi dedicate investițiilor în oameni (educație, competențe, incluziune)", a precizat comisarul european.

Erasmus+: 50% mai mult buget și accent pe incluziune

Una dintre propunerile majore ale Roxanei Mînzatu pentru următorul buget european este creșterea cu 50% a fondurilor alocate programului Erasmus+, pe care îl numește „scutul democrației noastre".

„Este foarte popular și în România și vreau să menționez aici dorința mea ca fiecare copil să aibă parte de o mobilitate Erasmus măcar o dată în anii de formare. Pentru asta, fiind conștientă și de inaccesibilitatea curentă a programului pentru tineri din zone vulnerabile ale societății, am propus un buget cu 50% mai mare pentru Erasmus în noul buget multianual, ajungând la peste 40 de miliarde de euro", a spus Mînzatu.

Comisarul român a subliniat importanța programului pentru protejarea democrației. „Competența de cetățenie protejează democrația din interior: creează cetățeni informați, responsabili și solidari, capabili să recunoască și să respingă extremele. În esență, este un antidot educațional împotriva radicalizării, naționalismului extremist și a izolării de restul Europei", a explicat ea.

Mînzatu a reamintit că Comisia Europeană a definit recent cea de-a cincea competență de bază în cadrul Uniunii Competențelor: cetățenia. „Vom pune umărul la implementarea ei", a adăugat vicepreședinta CE.

Trei priorități majore pentru România

Roxana Mînzatu a identificat trei direcții prioritare pe care România trebuie să le abordeze pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și coeziunea socială:

1. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă

„În primul rând, România trebuie să crească rata de ocupare a forței de muncă (în 2024 de 69,5%, față de 75,8% în UE) prin integrarea pe piața muncii a femeilor, a tinerilor, a persoanelor slab calificate, a romilor și a persoanelor cu handicap. Ar fi un stimulent major pentru economia României", a explicat comisarul.

2. Abordarea deficitelor de competențe

„România ar trebui să abordeze numeroasele deficite de competențe care afectează competitivitatea economiei sale și să își consolideze sistemul de învățământ. Scăderea rezultatelor PISA arată că setul de competențe de bază se erodează, ceea ce subminează atât capacitatea de inserție profesională, cât și coeziunea socială pe termen lung", a avertizat Mînzatu.

Comisarul a prezentat cifre îngrijorătoare:

• Aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică, citire și științe

• 74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%

• Doar 11,4% dintre copiii sub 3 ani sunt înscriși în servicii de educație și îngrijire timpurie (UE: 39,2%)

• 16,8% dintre tineri părăsesc școala prea devreme (UE: 9,4%)

„În pofida unei ponderi relativ ridicate a absolvenților în domeniul IT (7%)", a subliniat comisarul, deficitele de competențe digitale rămân foarte mari.

3. Consolidarea sistemului de învățământ

Referitor la reforma programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, publicată recent de Ministerul Educației și care a generat critici puternice din mediul academic, vicepreședinta CE a clarificat că educația, programa școlară și organizarea anului școlar sunt competențe ale statelor membre.

„Comisia Europeană nu poate interveni, dar poate, și o face de multă vreme, ajuta financiar și mai ales prin facilitarea de schimburi de bune practici. Ce înseamnă financiar? Bani din Fondul Social European, de exemplu, care pot și sunt folosiți pentru a finanța procesul educațional", a explicat Mînzatu.

Uniunea Competențelor și sprijinirea tranziției forței de muncă

În primele 100 de zile de mandat, Mînzatu a lansat Uniunea Competențelor, o inițiativă strategică a Comisiei Europene menită să asigure că oamenii dobândesc competențele potrivite pentru piața muncii, în special în contextul tranzițiilor digitale și ecologice.

„Scopul ei este de a avea oameni pregătiți pentru meseriile de azi și de mâine. Și această pregătire începe pe băncile școlii, începe cu competențele de bază, de la citit, scris, socotit până la competențele digitale și ce am mai introdus noi, a cincea competență – cetățenia. Doar 1 din 3 tineri verifică veridicitatea informațiilor pe care le află online. Și cu asta spun totul", a explicat comisarul.

În cadrul Uniunii Competențelor a fost lansată Inițiativa Garanția Competențelor, cu un buget pilot de 14 milioane de euro, care se adresează în special industriei auto. „Știm cu toții prin ce transformări trece industria auto acum, sunt oameni care au lucrat o viață acolo și sunt în pericol să-și piardă locul de muncă. Acest pilot testează inițiativa și permite angajatorilor să ofere oamenilor posibilitatea de a se recalifica pentru joburi în domenii ale viitorului", a explicat Mînzatu, adăugând că acest apel este deschis pentru companiile din România până pe 29 ianuarie 2026.

Cel mai dificil dosar: Legislația privind drepturile sociale transfrontaliere

Întrebată care este cel mai dificil dosar legislativ pe care l-a gestionat în acest an, Roxana Mînzatu a menționat proiectul european de schimbare a legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene – de la ajutorul de șomaj la pensie sau concediu de boală.

„Nu am avut susținerea președinției poloneze și daneze, cele două țări care au condus Consiliul UE în ultimele luni. Nu au susținut schimbarea, pentru că elaborarea unor standarde minime în domeniul muncii și asigurării sociale nu ar fi fost printre prioritățile lor", a explicat comisarul.

Mînzatu a anunțat că de la 1 ianuarie 2026 va readuce pe agenda Consiliului Uniunii Europene schimbarea legislației privind drepturile sociale, odată cu preluarea președinției rotative de către Cipru, care și-a exprimat deja susținerea pentru această inițiativă.

Alte priorități: Violența de gen și egalitatea de șanse

Nu în ultimul rând, vicepreședinta CE și-a exprimat dorința de a se implica mai mult în combaterea violenței de gen.

„Știrile care au venit anul acesta din România sunt cutremurătoare. Ca vicepreședintă, aș vrea să mă implic mai mult în eliminarea violenței împotriva femeilor, aș vrea mai multă protecție pentru ele, mai multe femei în funcții publice și de conducere, și, până la urmă, mai multă educație în acest sens. Am participat și am susținut numeroase inițiative și conferințe pe subiect, dar întotdeauna este loc de mai bine", a declarat Mînzatu.

Alte priorități majore pe care comisarul le-a menționat includ elaborarea unui pachet de mobilitate a muncitorilor pentru a asigura drepturi și condiții mai bune românilor și tuturor celor care lucrează în UE, precum și avansarea agendei de educație, cu accent pe programe precum Erasmus, competențe pentru cetățenie și un viitor pachet dedicat profesorilor.

Români în poziții cheie la Bruxelles

Un aspect pe care Roxana Mînzatu l-a subliniat cu mândrie este faptul că a sprijinit, în ultimul an, „un număr record" de români – 12 – pentru obținerea unor poziții cheie în cabinetele altor comisari europeni. Unii dintre aceștia sunt șefi de cabinet sau adjuncți ai acestora.

De exemplu, Alina Ujupan este șefa de cabinet a Roxanei Mînzatu, fiind prima dată în istoria cabinetelor Comisiei Europene când există un șef de cabinet român care este și femeie.

Portofoliul și atribuțiile

Roxana Mînzatu este vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru competențe și educație, locuri de muncă de calitate și pregătire. „Gestionez, în cadrul Comisiei, toate politicile sociale și educaționale. Tot ceea ce este legat de oameni. 20% din bugetul UE este în gestiunea mea directă", a explicat ea.

Portofoliul său include coordonarea Fondului Social European Plus, a Fondului Social pentru Climă și a programului Erasmus+, toate reprezentând instrumente financiare majore pentru implementarea politicilor sociale și educaționale în Uniunea Europeană.

Context: Roxana Mînzatu, în vârstă de 44 de ani, a fost nominalizată de premierul Marcel Ciolacu pentru funcția de comisar european în septembrie 2024. A fost validată de Parlamentul European în noiembrie 2024, iar mandatul său a început la 1 decembrie 2024. Mînzatu este al treilea comisar european român consecutiv de gen feminin, după Corina Crețu (2014-2019) și Adina Vălean (2019-2024). Înainte de a deveni comisar european, a fost europarlamentar, deputat PSD de Brașov, ministru al Fondurilor Europene (2019) și secretar de stat coordonator al Departamentului pentru evaluarea integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene.