Coaliția fixează pensia magistraților la 70% din salariu. Kelemen Hunor propune prelungirea perioadei de tranziție la 15 ani

Liderul UDMR Kelemen Hunor a anunțat marți că partidele coaliției au convenit asupra unui cuantum de 70% din salariul net pentru pensia magistraților, menținând astfel limita stabilită inițial de Guvernul Bolojan. Declarațiile vin în contextul în care România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene dacă nu îndeplinește jaloanele PNRR până pe 28 noiembrie.

Într-o intervenție la RFI, Kelemen Hunor a precizat că deși coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este de acord să mențină cuantumul pensiei la 70% din venitul net, discuțiile continuă în ceea ce privește perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

„Toată lumea din coaliție este de acord să vedem dacă mai e nevoie de o consultare azi-mâine, toată lumea este de acord că în această săptămână trebuie să trimitem pentru aviz la CSM și toată lumea este de acord că nu umblăm la cuantum, deci 70% din valoarea salariului", a declarat liderul UDMR marți dimineață.

Propunerea UDMR: perioada de tranziție să fie prelungită la 15 ani

Kelemen Hunor a avansat o propunere de compromis care ar putea debloca negocierile cu reprezentanții sistemului judiciar: prelungirea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.

„La perioada de tranziție, eu pot să vă spun ce am propus: eu aș accepta o prelungire de la 10 la 15 ani, dacă și colegii mei vor fi de acord. Dacă căutăm un compromis, din partea arcului guvernamental este o posibilitate de a arăta că pacea socială și guvernarea justă și dreaptă e lucrul cel mai important", a explicat Hunor.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, pe masa liderilor coaliției se află în prezent trei variante: 75% din ultimul salariu net cu tranziție de 12 ani, 70% cu tranziție de 15 ani, sau 70% cu tranziție de 12 ani.

Consultări continue între premier și președinte

Liderul UDMR a anunțat că premierul Ilie Bolojan va avea probabil marți o nouă discuție cu președintele Nicușor Dan, în încercarea de a finaliza un text care să poată fi trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Probabil azi premierul va discuta și cu președintele, dar noi suntem obligați să trimitem proiectul spre avizare. Nu cred că CSM va sta 30 de zile pentru aviz, pentru că nu trimitem un proiect nou, nu trimitem un proiect diferit", a afirmat Hunor.

Alte măsuri de compromis: reintroducerea vechimii de 5 ani

În cadrul negocierilor, coaliția ar putea accepta și alte solicitări ale magistraților. Kelemen Hunor a menționat că este de acord cu reintroducerea perioadei de 5 ani vechime în funcții juridice pentru cei care doresc să intre în magistratură fără a fi absolvit Institutul Național al Magistraturii (INM).

„A mai fost o solicitare cu care eu am fost de acord: să repunem acea perioadă de 5 ani vechime în funcții juridice pentru cei care vor să intre în magistratură și nu au făcut INM. De exemplu, au fost avocați, au fost notari și așa mai departe. Din punctul meu de vedere suntem dispuși să negociem", a precizat liderul UDMR.

Cu toate acestea, Hunor a insistat că „la cuantum nu putem umbla", subliniind că pragul de 70% din venitul net reprezintă o limită clară a coaliției.

Contextul reformei: presiunea PNRR și decizia CCR

Reforma pensiilor magistraților a devenit urgentă după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, pe 20 octombrie 2025, legea adoptată anterior de Guvernul Bolojan. Judecătorii CCR au stabilit că Guvernul nu a respectat procedura legală, neașteptând avizul CSM înainte de adoptarea proiectului.

Potrivit motivării publicate pe 7 noiembrie, Guvernul a solicitat avizul CSM pe 20 august 2025, în timpul consultărilor publice, deși ar fi trebuit să aștepte finalizarea procedurii de avizare interministerială, încheiată pe 28 august. Curtea a adoptat proiectul pe 29 august, punând CSM în imposibilitatea de a-și exercita rolul de garant al independenței justiției.

De reforma pensiilor magistraților depinde accesarea a 231 de milioane de euro din PNRR, reprezentând jaloanul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul limită impus de Comisia Europeană este 28 noiembrie 2025. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat în repetate rânduri că întârzierea ar putea duce la pierderea acestor fonduri.

„Lucrurile sunt foarte clare. În forma pe care o propusese Guvernul Bolojan bifam acest jalon. Fără această reformă nu bifăm acest jalon", a declarat Pîslaru săptămâna trecută.

Negocierile de la Cotroceni: eșec și divergențe persistente

Miercuri, 12 noiembrie, la Palatul Cotroceni a avut loc o întâlnire între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției și reprezentanții sistemului judiciar - președintele și vicepreședintele CSM, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Discuțiile s-au încheiat fără un acord.

Potrivit comunicatului CSM, reprezentanții sistemului judiciar au susținut că „îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților", argumentând că modificările din Legea 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană în octombrie 2024.

CSM a propus la întâlnire ca magistrații să aibă pensiile calculate la fel ca ceilalți beneficiari de pensii speciale, deși nu a clarificat la care categorie exactă se referă, dat fiind că există reguli diferite pentru militari, diplomați și funcționari parlamentari.

Argumentele economice și sociale ale reformei

Kelemen Hunor a argumentat că nivelul de 70% din venitul net reprezintă un tratament preferențial față de pensia medie din România, unde „omul de rând are 45-55% din venitul net când iese la pensie".

„CCR a spus de câteva ori că pensia trebuie să fie apropiată de salariu. Ce înseamnă apropiat? Nu știu, e o chestiune subiectivă. Eu cred că 70% din venitul net este foarte apropiat. Deci, ei oricum ar avea în plus 20-25%", a explicat liderul UDMR.

În prezent, conform Legii 282/2023 adoptată în 2023 și modificată după decizia CCR din august același an, magistrații se pot pensiona dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Vârsta de pensionare trebuia să crească etapizat cu câte 4 luni pe an, pentru a ajunge la 60 de ani în jurul anului 2060.

Proiectul Guvernului Bolojan propunea accelerarea acestui proces, astfel încât vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de doar 10-12 ani, ceea ce a generat proteste ample în rândul magistraților.

Riscul pierderii fondurilor europene

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a avertizat că România se află „la mâna CSM" în această chestiune, având în vedere că avizul poate fi emis în maximum 30 de zile de la solicitare.

„Am ajuns în situația în care această reglementare să nu depindă doar de coaliție, de Parlament sau de guvern. Având în vedere că e obligatoriu să ai un aviz de la CSM, care poate să-ți vină în 30 de zile, trecem de 28 noiembrie", a declarat Grindeanu pentru Știrile Pro TV.

Ministrul Dragoș Pîslaru a răspuns că, dacă există „bună-credință", CSM poate emite avizul și în 24-48 de ore, permițând astfel respectarea termenului din PNRR.

Ce urmează

Kelemen Hunor a sublinim că, indiferent de avizul CSM - pozitiv sau negativ - coaliția va merge mai departe cu proiectul în Parlament.

„Important este să trecem cu acest proiect de Parlament și al CCR. Dacă CSM ne dă un aviz negativ, ne putem gândi că vor ataca la Curtea Constituțională. Dacă ne dau un aviz pozitiv, ne gândim că nu vor ataca la CCR, pentru că ar fi o disonanță", a conchis liderul UDMR.

În următoarele zile, coaliția urmează să finalizeze textul proiectului de lege și să îl trimită oficial către CSM pentru avizare, într-o cursă contra cronometru pentru a salva cele 231 de milioane de euro din fondurile europene.