Capodopera lui Henri Matisse „La Blouse Roumaine" ajunge pentru prima dată în România: Un împrumut istoric de la Centre Pompidou

Tabloul emblematic al modernității universale, parte din colecția permanentă a prestigiosului muzeu parizian, va fi centrul unei expoziții majore la Muzeul Național de Artă al României, dedicată reprezentării identității prin intermediul portului tradițional românesc.

În premieră absolută, capodopera „La Blouse Roumaine" (Bluza Românească) de Henri Matisse părăsește teritoriul Franței pentru a fi expusă în România. Lucrarea, parte integrantă a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris, va constitui piesa centrală a expoziției „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă", care se deschide pe 21 noiembrie la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București.

Acest împrumut excepțional reprezintă un moment istoric pentru patrimoniul cultural românesc și confirmă importanța pe care ia românească a dobândit-o în istoria artei universale.

Matisse și fascinația pentru ia românească

Realizată în 1940, „La Blouse Roumaine" este rezultatul a șase luni de muncă meticuloasă și reprezintă culminația deceniilor de cercetare artistică ale celui considerat cel mai mare colorist al secolului al XX-lea. Tabloul, executat în ulei pe pânză, măsoară 92 × 73 cm și înfățișează o femeie purtând o bluză albă tradițională românească bogat brodată, cu mâneci largi specifice.

Matisse a fost profund captivat de frumusețea grafică a motivelor artizanale românești, pe care le-a transformat într-un spațiu pictural pur estetic. Artistul francez a documentat procesul creativ prin 13 fotografii care ilustrează transformarea treptată a operei – de la reprezentarea realistă a modelului la simplificarea radicală a formelor și culorilor, în care broderia bluze devine adevăratul subiect al tabloului.

Lucrarea a fost donată de artist Statului francez în 1949 și a intrat în colecția Musée national d'art moderne din Paris, fiind prezentată pentru prima dată publicului în decembrie 1945 la Galeria Maeght, însoțită de seria fotografiilor care documentau etapele sale de realizare.

Un tablou care a schimbat istoria artei și a modei

„La Blouse Roumaine" va funcționa în cadrul expoziției drept „oglinda răsturnată" care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românească prin intermediul iei. Însă Matisse a mutat acest simbol identitar într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Paradoxal, ia românească în versiunea sa matisseană se află la originea succesului comercial al acestui element vestimentar în industria de modă franceză și internațională. În 1981, designerul Yves Saint Laurent i-a adus un omagiu direct, reinterpretând bluza românească pentru una dintre colecțiile sale.

Expoziția de la MNAR abordează critic și aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropiere culturală – pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale rolului iei în imaginarul actual: cel identitar-ideologic și cel decorativ-comercial.

O expoziție amplă și critică despre ia în artă

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani, oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect prezentat vreodată într-un muzeu.

Expoziția acoperă o perioadă istorică amplă, începând cu reprezentările iei în arta românească din secolul al XVI-lea și continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată. Ia românească a constituit un subiect artistic major, iar prin amploare, diversitate și cercetarea critică interdisciplinară inovatoare, această expoziție constituie o platformă fără precedent pentru accesarea de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.

Printre momentele cheie ale expunerii se numără primele reprezentări ideologice și propagandistice din secolul al XIX-lea – precum reprezentarea Mariei Bibescu de către Constantin Lecca și Carol Popp de Szathmari și a Mariei Rosetti, ca simbol al Patriei române, de către Constantin Daniel Rosenthal. Urmează lucrările lui Nicolae Grigorescu și ale epigonilor săi, campania fotografică și picturală de legitimare națională a familiei regale prin ie și costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), precum și re-conceperea iei în reprezentările artei specificului național din perioada interbelică și în avangarda românească.

Expoziția pune în contrast revenirea la ie ca factor vizual identitar social și național în arta realist-socialistă și în arta oficială a regimului comunist cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist și anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor '80 și cu incursiunile subversive ale artei critice actuale.

Context internațional și regional

Acoperirea istorică și geografică amplă a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria – pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Printre instituțiile partenere se numără, pe lângă Musée national d'art moderne-Centre Pompidou din Paris și Fondation Louis Vuitton, și Muzeul de Artă Galagan din Cernihiv, Ucraina – o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual – Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău, precum și peste 25 de muzee românești importante, de la Brukenthal și Peleș la muzeele județene de artă din întreaga țară.

O expoziție, nu o propagandă

Curatorii subliniază că „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă" este o expoziție, nu o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității.

Drept fundal al acestei tendințe istorice de impunere a iei ca vehicul standard al identității, expoziția prezintă punctual, pe tot parcursul ei, contrastul cu vestimentația comună reală, cu moda curentă în diverse epoci – de la hainele „nemțești" ale burgheziei la hainele aristocrației franțuzite și de la uniformele militare ale primei jumătăți a secolului XX la moda monotonă a perioadei comuniste sau cea explozivă și diversă a perioadei post-1989.

Redarea fenomenului aproprierii politice a iei ca instrument de propagandă națională și internațională după anii '90 este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală și prin documentarea unor realizări și, mai ales, a unor excese politice și de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă.

Program complementar și facilități pentru vizitatori

Pe parcursul expoziției vor fi organizate simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte și proiecții de filme legate de subiectul iei și portului popular.

Expoziția include un spațiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-și facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii și familii într-o atmosferă relaxată și creativă.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Fundația Amzei și curatoriată de Erwin Kessler, manager interimar al MNAR.

Detalii practice:

• Data deschiderii: 21 noiembrie 2025

• Locație: Muzeul Național de Artă al României, Calea Victoriei 49-53, București

• Program: miercuri-vineri, 10:00-18:00; sâmbătă-duminică, 11:00-19:00 (luni și marți închis)