Burse înghețate, promisiuni întârziate: Ministrul Educației amână din nou sprijinul financiar pentru studenți

De Ziua Internațională a Studenților, Daniel David anunță că bursele nu vor crește în 2026, ci abia în 2027. Declarația vine pe fondul măsurilor de austeritate care au tăiat deja mii de burse, în timp ce același ministru admite că el "a fost susținut de părinți" în timpul facultății

București, 18 noiembrie 2025 – De Ziua Internațională a Studentului, sărbătorită ieri în memoria evenimentelor tragice din 1939 de la Praga, ministrul Educației Daniel David a transmis studenților români un mesaj care sună mai degrabă a realitate amară decât a celebrare: bursele de anul viitor nu vor reveni la nivelul din 2025, ci vor rămâne înghețate din cauza "măsurilor de austeritate". Creșterea fondului de burse este amânată pentru 2027.

Anunțul vine după luni întregi de proteste studențești și vine să confirme ceea ce mulți temeau: tinerii din învățământul superior vor fi printre cei mai afectați de criza fiscal-bugetară pe care Guvernul încearcă să o gestioneze prin tăieri în educație.

"La Mulți Ani, așa cum îi doriți!" – Un mesaj ironic de Ziua Studenților

"De Ziua Internațională a Studentului, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că bursele de anul viitor nu vor reveni la nivelul din 2025 din cauza măsurilor de austeritate. El a transmis printr-un comunicat de presă că fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2023, dar nu mai mare decât anul acesta universitar", se arată în postarea de pe Instagram a platformei GenȘtiri, care a sintetizat anunțul oficial.

Ministrul a încheiat anunțul cu urarea "La Mulți Ani, așa cum îi doriți!", o formulare care a stârnit ironie în rândul comunității studențești. Pentru mii de tineri care au pierdut bursele sau care speră la o creștere a sprijinului financiar, mesajul pare deconectat de realitatea pe care o trăiesc zilnic.

Context: Peste 44.000 de studenți afectați de tăierile de burse

Măsurile adoptate în 2025 prin Legea fiscal-bugetară au afectat profund sistemul de burse din învățământul superior românesc. Organizațiile studențești au avertizat că peste 44.000 de tineri vor pierde bursele în urma noilor reglementări, deși impactul asupra deficitului bugetar este estimat la doar 0,02% din Produsul Intern Brut (PIB) până la finalul anului – o reducere neglijabilă în comparație cu daunele sociale și educaționale pe care le provoacă.

"Preocuparea mea principală este acum să reconstruim, începând de anul viitor, fondul de burse și mecanisme eficiente ale acestuia, inițial pe baza fondurilor europene, și să folosim situația de criză fiscal-bugetară pentru a introduce (sau reintroduce) și alte mecanisme moderne care pot ajuta studenții, dar care au fost amânate (modificate) sau negândite încă", a declarat ministrul David în comunicatul oficial.

Cu toate acestea, calendarul propus – 2027 pentru revenirea la un fond de burse decent – lasă întreaga generație actuală de studenți într-o situație precară pentru încă doi ani academici.

Măsurile implică: reducerea burselor, reorganizarea și creșterea normei didactice

Printre măsurile concrete adoptate de Guvern se numără reducerea drastică a burselor, reorganizarea unităților școlare pentru a avea mai mulți elevi în clase și creșterea normei didactice a profesorilor. Din august, studenții și profesorii au protestat față de măsurile de austeritate asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal din iulie, reducerile în învățământ reduc cheltuielile bugetare cu doar 0,02% din PIB până la finalul anului. Cu toate acestea, Guvernul își propune ca, prin măsurile fiscale impuse, să scadă deficitul bugetar al țării de la 9,3% din PIB la 7% până la finalul anului – un obiectiv ambițios care pare să fie atins în principal pe seama tinerilor și a cadrelor didactice.

Ziua Internațională a Studenților: O sărbătoare cu iz amar

Ziua Internațională a Studenților se sărbătorește de peste 80 de ani pe 17 noiembrie, marcând rezistența studenților cehi împotriva regimului nazist. A fost declarată oficial în 1941, în memoria evenimentelor din 1939 de la Praga, când naziștii au reprimat brutal o manifestație a studenților de la Universitatea Carol. Zece studenți au murit atunci și peste 1.200 au fost deportați în lagăre de concentrare.

Astăzi, în România anului 2025, studenții nu se confruntă cu represiune violentă, ci cu o formă mai subtilă de marginalizare: austeritatea bugetară care le taie accesul la educație și le transmite mesajul că efortul lor academic nu merită investiție din partea statului.

Ironia ajutorului parental: "M-au susținut părinții"

Contextul devine și mai ironic când ne amintim de declarațiile recente ale ministrului David. În august 2025, la o dezbatere cu studenții privind reducerea burselor, ministrul le-a sugerat tinerilor să își găsească "un job part-time" pentru a supraviețui financiar în timpul studiilor.

Întrebat ulterior într-un podcast dacă el însuși a lucrat în timpul facultății, Daniel David a răspuns sincer: "N-am fost angajat în facultate. N-am avut nevoie de slujbă part-time fiindcă am fost susținut de părinți."

Declarația a stârnit valuri de critici în rândul studenților și al observatorilor sistemului educațional, care au subliniat discrepanța dintre privilegiul de care a beneficiat ministrul în tinerețe și așteptările pe care le are acum de la studenții care nu au același sprijin familial.

Pentru mii de tineri din familii cu venituri mici, pierderea bursei nu înseamnă pur și simplu un inconvenient – înseamnă imposibilitatea de a continua studiile, necesitatea de a abandona visul unei educații superioare sau de a se îndatora grav pentru a-și termina pregătirea academică.

Un sistem care îi lasă în urmă pe cei mai vulnerabili

Măsurile de austeritate din educație ridică întrebări fundamentale despre prioritățile societății românești. Când un stat alege să economisească 0,02% din PIB pe seama tinerilor care încearcă să se educe, ce mesaj transmite despre viitorul pe care îl construiește?

Organizațiile studențești precum Aliința Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) au cerut în mod repetat ca Guvernul să asigure burse 12 luni pe an, să majoreze fondul și să reincludă studenții de la taxă în schema de sprijin. Până acum, aceste cereri au rămas fără răspuns concret.

"Într-un stat în care studenții nu se simt valoroși pentru dezvoltarea țării, aceștia caută un mediu în care educația să fie privită ca o investiție, nu ca o povară", a avertizat ANOSR în urma protestelor de anul acesta.

2027: Prea târziu pentru generația actuală

Promisiunea că fondurile pentru burse vor fi reconstituite abia în 2027, "inițial pe baza fondurilor europene", lasă întreaga generație actuală de studenți într-un vid. Pentru un student care a intrat în primul an în 2024, acest calendar înseamnă că va termina licența fără să beneficieze de sprijinul financiar la care ar fi fost îndreptățit.

Mai mult, dependența de fonduri europene pentru susținerea burselor ridică întrebări despre sustenabilitatea acestui sistem. Ce se va întâmpla când aceste fonduri se vor epuiza? Va reveni România la aceeași politică de tăieri?

În plus, anunțul că ministrul caută "formula legală" pentru a redirecționa 25% din propriul salariu spre burse – un gest simbolic fără impact real asupra celor zeci de mii de studenți afectați – pare mai degrabă o tentativă de relations publice decât o soluție sistemică.

Educația ca investiție sau educația ca cheltuială?

Cazul burselor studențești din România ilustrează o dilemă mai largă: tratăm educația ca pe o investiție în viitorul societății sau ca pe o cheltuială care poate fi tăiată când bugetul devine strâmt?

Țările cu cele mai performante sisteme educaționale din lume – Finlanda, Danemarca, Germania – nu reduc sprijinul pentru studenți în perioade de criză. Dimpotrivă, îl cresc, recunoscând că educația este motorul principal al dezvoltării economice și sociale pe termen lung.

În România, însă, logica pare să fie inversă: când apar probleme bugetare, primul lucru care se taie este sprijinul pentru cei care încearcă să se educe. Și în timp ce ministrul care beneficiase de sprijinul părinților le sugerează actulailor studenți să "își ia un job part-time", mesajul este clar: educația este o responsabilitate individuală, nu o prioritate de stat.

Pentru studenții români care sărbătoresc astăzi Ziua Internațională a Studenților, realitatea este dură: vor trebui să aștepte până în 2027 pentru ca statul să recunoască din nou valoarea investiției în educația lor. Până atunci, vor fi lăsați să se descurce singuri – cu sau fără sprijinul părinților.

Notă contextuală: Ziua Internațională a Studenților a fost instituită în 1941 pentru a comemora represiunea nazistă împotriva studenților cehi din 17 noiembrie 1939, când manifestarea pașnică de la Universitatea Carol din Praga a fost brutalmente reprimată, rezultând în moartea a zece studenți și deportarea a peste 1.200 în lagăre de concentrare.