Bucureștiul a găzduit summitul B9: ce înseamnă NATO 3.0, în explicațiile lui Rutte, Nicușor Dan și Nawrocki

Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, ediția a 11-a, a adus miercuri, 13 mai 2026, la București liderii Flancului Estic și ai zonei nordice ale NATO, împreună cu secretarul general al Alianței și reprezentanți ai SUA și Ucrainei. Conceptul-cheie al zilei: NATO 3.0.

România a găzduit miercuri cea de-a 11-a ediție a Summitului Formatului București 9, unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului la București. Președintele Nicușor Dan a co-prezidat lucrările la Palatul Cotroceni alături de omologul polonez Karol Nawrocki, în calitate de state co-fondatoare ale formatului B9.

La summit au participat delegații din 16 țări — statele membre B9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria), țările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia), secretarul general NATO Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski în calitate de invitat special, și Thomas G. DiNanno, subsecretar de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională, ca reprezentant al administrației Trump. Secretarul de stat Marco Rubio nu a participat.

România găzduiește summitul B9 pentru a patra oară, după edițiile inaugurale din 2015, 2021 și 2022, consolidându-și statutul de actor central pe Flancul Estic al NATO.

Contextul

Formatul București 9 a fost creat în 2015, imediat după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, ca platformă de coordonare a pozițiilor statelor de pe Flancul Estic în cadrul NATO. Reuniunea din acest an are loc cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara și într-un moment în care presiunile de securitate la adresa aliaților estici s-au intensificat — de la violări ale spațiului aerian, la operațiuni de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei.

Agenda summitului a vizat pregătirea pozițiilor comune pentru Ankara și a inclus teme precum majorarea bugetelor de apărare, atingerea țintei de 5% din PIB asumate la Summitul de la Haga, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.

Ce înseamnă NATO 3.0

Noțiunea de „NATO 3.0", inclusă în Declarația Comună adoptată la finalul summitului, a concentrat cea mai mare atenție și a primit explicații din trei surse.

Secretarul general Mark Rutte a definit conceptul prin prisma echilibrului transatlantic: „NATO 3.0 înseamnă un NATO și o Europă mai puternice, dar asta împreună cu SUA, și nuclear și convențional. Una dintre cele mai mari reușite de politică externă ale președintelui Trump a fost summitul de la Haga, unde am hotărât creșterea cheltuielilor de apărare."

Rutte a recunoscut și tensiunile interne din cadrul Alianței, precizând că „dezamăgirea" Casei Albe față de angajamentele europene a fost „clarificată" — un semnal că presiunile americane pentru redistribuirea echitabilă a costurilor apărării au produs efect.

Nicușor Dan a adus o perspectivă istorică și practică. Președintele român a explicat că NATO a trecut prin trei faze distincte: prima, în timpul Războiului Rece, când URSS reprezenta amenințarea principală; a doua, după 1990, când Rusia nu mai era percepută ca pericol și Alianța și-a redefinit misiunea; și a treia, prezentul, în care „Rusia a redevenit o amenințare" și NATO și-a recalibrat prioritățile în consecință.

„Prin creșterea contribuțiilor nu înseamnă că Europa apără Europa, iar SUA doar SUA. NATO funcționează pe protocoale. Obligația de 3,5% înseamnă că deja suntem în NATO 3.0", a declarat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că simpla alocare financiară nu este suficientă: „Dacă ai banii și nu ai capabilități să răspunzi, nu faci decât să crești prețul la aceleași capabilități."

Nawrocki: „Kremlinul se teme cel mai mult de ceea ce construim"

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a insistat că formatul B9 nu este o platformă periferică, ci „un centru de gravitație al NATO". El a avertizat că „agresiunea Rusiei nu este un conflict izolat, ci urmărește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice."

Nawrocki a descris ambiția geopolitică a formatului în termeni expliciți: „Împreună construim o zonă de securitate de la Arctica până la Marea Neagră. Acest lucru face Kremlinul să se teamă cel mai mult."

Liderul polonez a cerut „curaj politic" la Summitul de la Ankara și a avertizat că „securitatea Europei nu va fi garantată de declarații", subliniind că statele membre știu „cât costă să subestimezi un adversar" — o referință transparentă la istoria recentă a continentului.

România, între Flanc Estic și Marea Neagră

Nicușor Dan și-a deschis discursul reafirmând poziționalitatea geografică și strategică a României: „Suntem în apropierea Ucrainei, suntem în apropierea Mării Negre și suntem în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este amenințat."

Președintele român a subliniat că reuniunea are „un scop clar: de a coagula și a acorda viziunile noastre despre viitorul Alianței Nord-Atlantice", iar mottoul asumat al reuniunii a fost: „Oferim mai mult pentru securitatea transatlantică." Dan a insistat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova nu trebuie să fie doar simbolic: „Este un sprijin pe care nu trebuie să-l facem doar pe bază de omenie. Trebuie să-l facem eficient."

Summitul s-a încheiat cu adoptarea Declarației Comune și cu o conferință de presă susținută de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte.