Politica
31 aug. 2025
Timp de citire: 8 minute
Președintele Nicușor Dan i-a informat marți, 26 august 2025, pe liderii coaliției despre intenția sa de a propune avocatul Gabriel Zbârcea pentru șefia Serviciului Român de Informații (SRI) și diplomatul Marius Gabriel Lazurca pentru conducerea SIE. Propunerile au stârnit "indignarea" liderilor PSD și PNL, riscând să genereze prima criză politică majoră a președintelui Dan.
Gabriel Zbârcea, partener coordonator la casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, s-a declarat în urmă cu doi ani, într-un podcast al partenerului său Florentin Țuca, drept "naționalist și suveranist":
"Eu sunt un naționalist și un suveranist. Am crezut și cred în UE, dar într-o Europă a națiunilor. România mea e o țară superbă, cu oameni extrem de inventivi."
Zbârcea a relatat în același podcast cum l-a cunoscut pe Marian Munteanu, fondatorul Ligii Studenților din România, cunoscut pentru simpatiile sale legionare:
"Când am intrat la Facultatea de Drept, primul gest pe care l-am făcut a fost să mă înscriu în Liga Studenților. Și ulterior, la un an, l-am întâlnit pe Marian Munteanu, care era liderul nostru sau unul dintre idolii generației mele, și i-am cerut un autograf pe carnetul de Liga Studenților. Apoi mi s-a oferit șansa să devin președintele Ligii și am fost cel mai longeviv președinte al Ligii."
Zbârcea a fost președintele Ligii Studenților din cadrul Universității din București în perioada noiembrie 1993 – mai 1995 și a editat revista "Generația noastră".
Președintele a avut marți, 26 august, întâlniri separate cu Ilie Bolojan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD), înaintea unei discuții în plenul Coaliției.
Reacțiile liderilor au fost categorice:
Sursele politice susțin că reacțiile liderilor PSD și PNL au fost "mai degrabă de indignare decât de susținere"
Sorin Grindeanu i-ar fi spus direct șefului statului că "PSD nu acceptă așa ceva"
Discuțiile au fost considerate "mai mult o testare a apelor" decât propuneri propriu-zise
Procedura parlamentară pentru numirea directorilor serviciilor secrete este complexă:
Propunerile sunt analizate de comisiile de control ale serviciilor
Votul în plenul reunit al Parlamentului necesită majoritatea parlamentarilor prezenți
Votul este secret
Fără sprijinul PSD și PNL, șansele ca Zbârcea și Lazurca să fie validați sunt foarte mici. Dacă președintele Nicușor Dan nu va găsi un compromis cu Coaliția, s-ar putea confrunta cu un eșec politic de proporții.
Casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, unde Zbârcea este partener coordonator, a reprezentat firma Roșia Montană Gold Corporation în litigiul în care compania canadiană a cerut statului român despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari.
Această situație creează o contradicție flagrantă, având în vedere că Nicușor Dan este un cunoscut susținător al patrimoniului de la Roșia Montană, încă din perioada în care era activist civic.
Firma de avocatură a lui Zbârcea a reprezentat în România compania sârbă NIS, deținută de Gazprom, potrivit unui comunicat din 2013. Gazprom este compania de stat rusă prin care regimul de la Kremlin șantajează economic țările din Europa.
Precizările firmei Țuca Zbârcea & Asociații:
Nu a reprezentat direct Gazprom, ci NIS și filiala acesteia din România
La data faptelor (2013), raporturile comerciale dintre Rusia și UE se desfășurau normal
După evenimentele din 2014 (anexarea Crimeei), asistența juridică acordată NIS a scăzut substanțial
După invazia Ucrainei din 2022 a încetat complet
Gabriel Zbârcea nu a fost implicat în asistența juridică acordată grupului NIS
Funcția de șef al SRI este vacantă din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat după 8 ani de mandat (2015-2023). Hellvig și-a motivat demisia prin:
"Finalizarea obiectivelor" pe care și le-a propus la preluarea mandatului
"Pietrificarea în funcție nu este bună" - considerând că este un "gest de sănătate democratică"
Necesitatea ca un director de serviciu de informații să aibă un mandat limitat în timp
SRI este condus interimar în prezent de Răzvan Ionescu, angajat în munca operativă a serviciului de informații de peste două decenii. Potrivit legii de funcționare, după plecarea din funcție a directorului SRI, atribuțiile acestuia sunt preluate de prim-adjunctul său.
Gabriel Zbârcea este fondator și partener coordonator la casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, considerată una dintre cele mai influente din România.
Experiența sa profesională include:
Fuziuni și achiziții
Dreptul energiei și al gazelor naturale
Programe de achiziții militare
Proiecte de securitate energetică în România și Republica Moldova
Zbârcea a dobândit experiență în sectorul public ca:
Președinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în 2005
Consilier de stat în aparatul premierului
Președinte al Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR)
Președinte al Comitetului Interministerial pentru Angajamentele de Aderare la UE
Rolul în privatizări: A avut "un rol esențial în procesele de privatizare" a întreprinderilor de stat, inclusiv în primele tranzacții din România în domeniul electricității, petrolului și gazelor.
Zbârcea a mărturisit că "a vrut disperat să fac politică conservatoare în PNȚCD", dar că "ca judecător nu puteam face politică, de aceea am ales avocatura".
Propunerea lui Zbârcea a fost salutată de AUR, partidul suveranist declarând:
"Atât Gabriel Zbarcea cât și Marius Lazurca sunt extrem de onorabili. Ambii sunt ortodocși practicanți, ambii au studii complete, făcute la timp și terminate cu rezultate excelente."
Ideea numirii unui "suveranist" la conducerea celui mai important serviciu secret a stârnit reacții de condamnare din partea unor voci pro-occidentale, care consideră această orientare ideologică incompatibilă cu colaborarea internațională specifică serviciilor de informații.
Marius Gabriel Lazurca, propus pentru Serviciul de Informații Externe, este diplomat de carieră și actual ambasador al României în Mexic.
Experiența diplomatică:
Doctorat la Universitatea Sorbona din Paris
Ambasador la Sfântul Scaun și Ordinul Militar Suveran de Malta (2006-2010)
Ambasador în Republica Moldova (2010-2016)
Ambasador în Ungaria (2016-2020)
Reprezentant Permanent al României la Comisia Dunării (2016-2020)
În Ungaria, Lazurca a fost recunoscut pentru poziția sa fermă împotriva politicilor revizioniste ungare, ceea ce a dus la conflicte diplomatice.
Nicușor Dan a declarat în urmă cu câteva săptămâni că:
"Este nevoie de un director civil la SRI"
Caută "cineva care a lucrat cu oameni de-a lungul timpului" cu experiență profesională și din zona civică
Noul director trebuie să se concentreze pe combaterea "marii evaziuni fiscale", considerată o problemă de securitate națională
România se confruntă cu multiple provocări de securitate:
Conflictul din Ucraina la granițele țării
Amenințările hibride din partea Rusiei
Criminalitatea organizată și evaziunea fiscală
Necesitatea colaborării cu serviciile de informații NATO și UE
Casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații prezintă un istoric mixt:
Cazuri împotriva României:
Roșia Montană Gold Corporation - despăgubiri de 6,5 miliarde dolari
Reprezentarea companiilor legate de Gazprom
Victorii în apărarea României - firma a câștigat 4 arbitraje ICSID:
Noble Ventures v. Romania - pretenții de 447 milioane dolari, respinse complet
EDF Services Ltd v. Romania - pretenții de 100 milioane dolari, respinse complet
S&T Oil Equipment v. Romania - pretenții de 150 milioane dolari, respinse complet
Ömer Dede și Serdar Elhüseyni v. Romania - pretenții de peste 28 milioane euro, respinse complet
În contextul actual, cu războiul din Ucraina și amenințările crescânde la adresa securității europene, numirea directorilor SRI și SIE reprezintă decizii strategice majore.
Serviciile de informații românești trebuie să:
Colaboreze eficient cu partenerii NATO și UE
Contracareze amenințările hibride rusești
Protejeze infrastructura critică și democratia românească
Mențină încrederea partenerilor internaționali
Președintele se află într-o situație delicată:
Dorința de a numi directori civili, depolitizați
Necesitatea de a obține susținere parlamentară
Presiunea pentru a alege candidați acceptabili pentru partenerii internaționali
Riscul unui eșec politic major în cazul insistării cu aceste propuneri
Nicușor Dan ar putea fi nevoit să:
Negocieze cu liderii coaliției pentru găsirea unor alternative
Renunțe la propunerile actuale în favoarea unor candidați acceptabili pentru PSD și PNL
Găsească un echilibru între viziunea sa și realitățile politice
Dacă insistă cu propunerile, președintele riscă:
Respingerea candidaților în Parlament
Deteriorarea relațiilor cu coaliția de guvernare
Afectarea credibilității în relațiile cu partenerii internaționali
Prelungirea vacantării funcțiilor la vârful serviciilor secrete
Prelungirea incertitudinii privind conducerea serviciilor ar putea:
Afecta colaborarea cu serviciile partenere
Întârzia procesele de modernizare și adaptare la noile amenințări
Crea vulnerabilități în sistemul de securitate națională
Propunerea lui Gabriel Zbârcea pentru șefia SRI reprezintă prima mare provocare politică a președintelui Nicușor Dan, testând atât relațiile sale cu coaliția cât și viziunea sa despre depolitizarea instituțiilor de forță.
Candidatura ridică semne de întrebare majore:
Declarațiile suveraniste ale lui Zbârcea contrastează cu necesitatea colaborării internaționale
Reprezentarea intereselor împotriva statului român creează probleme de imagine
Lipsa experienței în domeniul informațiilor sau securității naționale
Legăturile istorice cu companii rusești (chiar dacă indirecte)
Situația reflectă probleme mai profunde:
Dificultatea găsirii unui echilibru între depolitizare și realitățile parlamentare
Necesitatea unei noi generații de lideri ai securității naționale
Tensiunea dintre suveranismul național și integrarea euro-atlantică
Importanța consensului politic în numirile strategice
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru determinarea modului în care președintele Nicușor Dan va gestiona această prima criză politică majoră și dacă va reuși să găsească o soluție viabilă pentru conducerea celor mai importante instituții de securitate ale României.
Indiferent de rezultatul final, acest episod evidențiază complexitatea procesului de reformă a instituțiilor româneși și necesitatea unui consens politic larg pentru deciziile strategice care privesc securitatea națională în contextul geopolitic actual extrem de provocator."