Politica
8 apr. 2026
Nicușor Dan a semnat numirile pentru șefia marilor parchete. Chiriac la Parchetul General, Cerbu la DNA, Miron la DIICOT — mandate din 15 aprilie
Politica
Timp de citire: 4 minute

Premierul respinge scenariul unui guvern minoritar și evită să răspundă direct la întrebarea despre o eventuală demisie. Ministrul PSD al Energiei se aliniază deciziei partidului.
Premierul Ilie Bolojan a transmis miercuri, 8 aprilie, un mesaj fără echivoc adresat partenerilor din coaliție — și, implicit, liderilor PSD care urmează să decidă pe 20 aprilie dacă rămân la guvernare: România are nevoie de un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară solidă, iar orice altă formulă reprezintă o soluție inferioară.
„Sunt premierul României, am o responsabilitate în această calitate și fac ceea ce ține de mine pentru a onora această responsabilitate în serviciul țării noastre. Cea mai bună situație pentru România, în această perioadă, este să aibă un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă", a declarat Bolojan, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„Orice alte ipoteze de lucru pot fi discutate, dar nu sunt cele mai bune soluții pentru România", a adăugat premierul.
Demisia — subiect eludat deliberat
Întrebat direct dacă va demisiona în cazul în care PSD decide să iasă de la guvernare după 20 aprilie, Bolojan nu a oferit un răspuns explicit, alegând în schimb să sublinieze nevoia de stabilitate. Premierul a mai precizat, în declarații anterioare, că nu ia în calcul un guvern minoritar — pe care îl consideră o „situație limită", nedorită — și că fiecare partid are dreptul să utilizeze instrumentele parlamentare și constituționale disponibile. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcție", a spus el.
Bolojan a mai atras atenția că reformele asumate de actualul guvern — majorări de taxe, reduceri de cheltuieli, concedieri din sectorul public — nu sunt populare prin natura lor, dar nu există alternative viabile: „Creșterile de impozite, reducerile de cheltuieli, reducerile de salarii, concedierile din sectorul public nu îți aduc mare popularitate. Dar nu există alte soluții."
Ministrul PSD al Energiei lasă decizia în mâna partidului
La aceeași conferință de presă, Bogdan Ivan, ministrul Energiei — unul dintre reprezentanții PSD în executiv — a evitat o poziție personală, trimițând mingea în curtea conducerii partidului.
„În momentul de față nu am ajuns ministru în Guvernul României pe persoană fizică, ci am ajuns să fim susținuți de o echipă din care facem parte și de votul românilor. Prin urmare, dacă cei 5.000 de colegi vor decide o anumită direcție a partidului, așa cum am ajuns aici, voi decide în consecință împreună cu colegii mei, că nu fac notă discordantă față de echipă", a spus Ivan.
Răspunsul reflectă tensiunea internă din PSD: ministrul se comportă, deocamdată, ca un om al partidului, nu ca un apărător al continuității guvernamentale.
Contextul: o coaliție sub presiune, cu un termen care se apropie
Coaliția de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR, formată în iunie 2025 în contextul unei crize fiscal-bugetare acute, funcționează de luni bune sub semnul incertitudinii. PSD, care furnizează aproximativ 45% din majoritatatea parlamentară, a anunțat o consultare internă largă pentru 20 aprilie, la care circa 5.000 de membri — primari, consilieri locali și județeni, parlamentari — vor decide dacă social-democrații rămân la guvernare sau se retrag.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a precizat că partidul nu va susține un guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR, indiferent de decizia din 20 aprilie. PNL și USR, la rândul lor, au adoptat rezoluții prin care avertizează că, în cazul în care PSD provoacă o criză guvernamentală, nu vor mai reface o alianță cu social-democrații.
O eventuală ieșire a PSD din guvern ar pune Cabinetul Bolojan într-o situație de funcționare fără majoritate parlamentară, în care adoptarea deciziilor ar depinde de sprijin punctual și negocieri de la un vot la altul. Analistul politic Radu Turcescu a estimat că cele mai probabile scenarii rămân fie un compromis de ultim moment între PSD și PNL, fie escaladarea tensiunilor până la o moțiune de cenzură și negocieri pentru un nou executiv.
Consilierul onorific al premierului, Vlad Gheorghe, a criticat public comportamentul PSD, pe care îl consideră incoerent: uneori susține guvernarea, alteori acționează ca și cum ar fi în opoziție, ceea ce creează dificultăți în implementarea deciziilor și în asigurarea stabilității legislative.
De ce contează stabilitatea — argumentul Bolojan
Premierul a explicat în mod repetat, în ultimele săptămâni, de ce un guvern minoritar ar fi un scenariu periculos în actualul context: România trebuie să îndeplinească jaloane stricte pentru accesarea fondurilor europene, să realizeze investiții majore în infrastructură și să finalizeze reforme structurale care presupun decizii impopulare. „România are nevoie de stabilitate politică pentru că deciziile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare legate de absorbția de fonduri europene, de investițiile pe care trebuie să le facem și de jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim, presupun să ai un guvern stabil și oameni care își concentrează toată energia pe rezolvarea acestor probleme", a declarat Bolojan la Digi24.
Până pe 20 aprilie, scena politică românească intră în cea mai tensionată perioadă din ultimele luni. Decizia PSD va determina, în bună măsură, dacă România rămâne pe traiectoria reformelor asumate față de Uniunea Europeană sau intră într-un nou ciclu de instabilitate guvernamentală.
Related Articles