Banksy: Artistul care a cucerit lumea din spatele unui mister. Cine este el, ce a creat și de ce Reuters crede că a găsit răspunsul după 30 de ani

Pe 17 martie 2026, agenția Reuters a publicat o investigație care pretinde că a rezolvat cel mai lung mister din lumea artei contemporane: identitatea lui Banksy. Conform jurnaliștilor Simon Gardner, James Pearson și Blake Morrison, artistul este Robin Gunningham, 51 de ani, din Bristol — care și-a schimbat ulterior numele legal în David Jones, unul dintre cele mai comune nume din Marea Britanie. Banksy a ales să nu comenteze. Avocatul său a respins parțial descoperirile. Și totuși, pentru prima dată în trei decenii, probele sunt catalogate drept „dincolo de orice îndoială". Dar înainte de a vorbi despre cine este Banksy, trebuie să înțelegi ce a făcut.

Cine este Banksy și de unde a venit

Banksy a apărut la Bristol la începutul anilor 1990, ca parte a scenei underground locale. A început ca artist de graffiti freehand între 1990 și 1994, ca membru al grupului DryBreadZ Crew (DBZ) din Bristol, alături de doi artiști cunoscuți sub pseudonimele Kato și Tes. A fost inspirat de artiștii locali, iar munca lui se integra în scena underground Bristol, din care mai făceau parte Nick Walker, Inkie și 3D — acesta din urmă, Robert Del Naja, cofondator al trupei Massive Attack. În această perioadă l-a cunoscut pe fotograful Steve Lazarides, care a început să-i vândă lucrările și mai târziu i-a devenit agent.

La 18 ani, Banksy era cât pe ce să fie prins de poliție în timp ce vandala spații publice. Pe când echipa lui fugea de la fața locului, el s-a ascuns sub un camion de gunoi. Acolo a observat un număr de serie imprimat prin șablon pe caroserie și a realizat că aceasta era tehnica de care avea nevoie — mai rapidă, mai sigură, mai eficientă.

Până în 2000, Banksy trecuse complet la arta stencilului, după ce realizase cât de puțin timp necesita față de graffiti-ul freehand. Prin această tehnică, a devenit rapid remarcat în Bristol și Londra.

„De îndată ce am tăiat primul șablon, am simțit puterea care vine cu el", a spus Banksy într-un interviu cu autorul Tristan Manco. „Îmi place și tăișul politic. Orice graffiti este o formă de disidență la nivel scăzut, dar șabloanele au o istorie aparte. Au fost folosite pentru a declanșa revoluții și pentru a opri războaie."

Arta lui Banksy: ce spun lucrările

Stilul Banksy este imediat recognoscibil: imagini simple, tăioase, combinate adesea cu sloganuri scurte. Subiecte recurente: șobolani, maimuțe, polițiști, soldați, copii, bătrâni. Mesajul: anti-război, anti-capitalism, anti-establishment. Tehnica: șablon stratificat, executat rapid pe ziduri publice, poduri, bariere, muzee și case de licitații.

Câteva lucrări care au definit cariera lui:

The Mild Mild West (1997) — primul mural mare cunoscut, pe Stokes Croft în Bristol. Un ursuleț de pluș aruncă un cocktail Molotov spre trei polițiști în echipament antiriot. O imagine devenită emblemă a artei stradale subversive.

Girl with Balloon (2002) — o fetiță care întinde mâna spre un balon în formă de inimă, roșu, care plutește. Una dintre cele mai replicate imagini ale secolului XXI. A apărut inițial ca mural pe Podul Waterloo din Londra.

Flower Thrower (2003) — un protestatar cu față acoperită, care aruncă nu o grenadă sau o cărămidă, ci un buchet de flori. Imaginea definitorie pentru mesajul lui Banksy despre pace și rezistență.

Love is in the Air / Flower Thrower a vândut în 2021 la Sotheby's Hong Kong pentru 8,1 milioane de dolari.

West Bank Wall (2005) — nouă imagini iconice pictate pe Zidul din Cisiordania. Pe partea palestiniană: copii care se joacă pe un teren sterp, dar prin o gaură imaginară în zid se vede o plajă tropicală perfectă. Banksy descria zidul drept „cea mai mare suprafață galerie de artă din lume."

Love Is in the Bin (2018) — cel mai celebru moment performativ din istoria artei contemporane recente. În timpul licitației la Sotheby's Londra, tocmai după ce lucrarea „Girl with Balloon" fusese vândută pentru 1,4 milioane de dolari, un tocător ascuns în ramă a activat automat, distrugând parțial pânza. Noua lucrare, rebotezată „Love Is in the Bin", a devenit un fenomen global — și în 2021 a fost revândută pentru 25,4 milioane de dolari. Tocătorul fusese instalat în ramă cu ani înainte, ca un mecanism de sabotaj al pieței de artă.

Devolved Parliament (2009) — o pictură în ulei care înfățișează parlamentul britanic populat de cimpanzei. Vândut în 2019 pentru 12,9 milioane de dolari — cel mai mare preț plătit vreodată pentru o lucrare Banksy.

Marile momente și gesturi

Banksy nu s-a limitat la ziduri. A infiltrat muzeele. În martie 2005 a plasat lucrări false în Metropolitan Museum of Art, Museum of Modern Art și American Museum of Natural History din Manhattan, dar și în Brooklyn Museum, trecând neobservat ore în șir. La British Museum a atârnat în 2004 „Peckham Rock" — o versiune a picturilor rupestre cu un vânător care împinge un cărucior de supermarket — care a stat acolo nedetectată mai multe zile.

În 2013, Banksy a organizat o rezidență de o lună la New York, „Better Out Than In", prezentând o lucrare nouă în fiecare zi. Pe ziua 13, deghizat în vânzător stradal obișnuit, a montat un tarabus în Central Park și a vândut picturi originale, autentice, la 60 de dolari bucata. Au fost vândute opt. A doua zi le-a autentificat pe site-ul său. Ulterior, una dintre ele a fost revândută la Bonhams pentru 56.250 de lire.

În 2015, a deschis „Dismaland" la Weston-super-Mare — un parc tematic distopic, o versiune neagră a Disneyland, pregătit în secret, cu 10 lucrări noi ale sale și lucrări din partea altor 58 de artiști.

În 2017, a deschis Walled Off Hotel la Betleem, chiar vizavi de Bariera din Cisiordania — un hotel cu nouă camere proiectate de Banksy, cu cea mai proastă priveliște dintr-un hotel din lume: un zid de beton.

În septembrie 2025, a pictat pe zidul Royal Courts of Justice din Londra — sediul Înaltei Curți — un mural înfățișând un protestar bătut cu un ciocan de judecător. Lucrarea a fost acoperită în aceeași zi cu o tablă metalică, apoi îndepărtată pe 10 septembrie, lăsând în urmă o urmă vizibilă pe zid.

Investigația Reuters și „dezvăluirea" identității

Timp de trei decenii, întrebarea „cine este Banksy?" a fost cel mai bun secret bine păzit din lumea artei. Pe 17 martie 2026, Reuters a publicat ceea ce descrie drept o investigație exhaustivă cu probe „dincolo de orice îndoială".

Echipa de jurnaliști a bazat concluzia pe trei surse principale: o călătorie a artistului în Ucraina în 2022, fotografii postate de foști asociați și o notă olografă de mărturisire dintr-o arestare în New York în 2000.

La arestarea din New York — când fusese prins vandalizând un panou publicitar — bărbatul arestat s-a identificat și a completat un formular de eliberare pe cauțiune, listând ca adresă Carlton Arms Hotel, un hotel artistic din Manhattan. În loc să plătească pentru cameră, pictase pereții și o cameră întreagă, semnând lucrările „Robin Banks" — un joc de cuvinte care, în timp, s-ar fi transformat în „Banksy".

Reuters a confirmat că un bărbat cu documentele de identitate ale lui Jones se afla în Ucraina în octombrie 2022 — exact în perioada în care o serie de murals Banksy au apărut în orașele ucrainene devastate de război. Aceeași zi în care „David Jones" a părăsit Ucraina, o făcea și Robert Del Naja, membrul trupei Massive Attack care face parte din același cerc cu Banksy.

Acesta nu este primul moment când numele Robin Gunningham a apărut în legătură cu Banksy. O investigație din 2008 a Mail on Sunday îl identificase deja, citând foști vecini și fotografii. Tatăl lui Gunningham negase atunci afirmațiile. Iar în 2016, cercetători de la Queen Mary University London aplicaseră modele de geolocalizare pentru a lega locul de reședință al lui Gunningham de locațiile muralelor lui Banksy — cu rezultate concludente.

Noutatea investigației Reuters este că merge mai departe: stabilește că în 2008 Gunningham și-a schimbat legal numele în David Jones — unul dintre cele mai comune nume din Marea Britanie, ales tocmai pentru a se ascunde în banalitate.

Reacțiile: artistul tace, avocatul contestă

Compania Pest Control Office, care gestionează autentificarea lucrărilor lui Banksy, i-a transmis Reuters că artistul „a decis să nu spună nimic" în legătură cu descoperirile lor.

Avocatul lui Banksy, Mark Stephens, a declarat că clientul său „nu acceptă că multe dintre detaliile cuprinse în ancheta voastră sunt corecte" și a avertizat că publicarea ar „viola intimitatea artistului, ar interfera cu arta lui și l-ar pune în pericol." Stephens a adăugat că anonimatul „servește interese societale vitale — protejează libertatea de exprimare, permițând creatorilor să spună adevărul celor aflați la putere fără teama de represalii, cenzură sau persecuție." A mai precizat, fără detalii, că artistul „a fost supus unor comportamente fixate, amenințătoare și extremiste."

Reuters a contracarat: „publicul are un interes profund în înțelegerea identității și carierei unei figuri cu o influență atât de profundă și durabilă asupra culturii, industriei artei și discursului politic internațional."

Contează să știm cine este Banksy?

Întrebarea nu este trivială. Arta lui Banksy funcționează parțial tocmai pentru că nu are față. Anonimatul nu este o simplă tactică de evitare a poliției — este parte din mesaj. O lucrare semnată „Robin Gunningham" sau „David Jones" n-ar fi aceeași cu una semnată „Banksy". Identitatea ștearsă permite ca lucrarea să vorbească independent, fără bagajul bio-grafiei personale.

Art-writerul Rafael Schacter a rezumat-o bine: „Banksy suntem toți. Anonimatul este important pentru arta lui pentru că există, în multe sensuri, o lipsă a ego-ului acolo. Aproape toată munca lui este despre justiție socială — a spune, a picta, a grafița adevărul celor aflați la putere."

Pe de altă parte, unii experți din piața de artă consideră că dezvăluirea identității ar putea beneficia valoarea lui Banksy — l-ar transforma dintr-un mister într-un investiție mai stabilă. „Banksy s-a văzut mereu ca un rebel, dar a devenit parte a pieței de artă consacrate, deci cu cât se știe mai mult despre viața lui, cu atât mai bine", a declarat Jean-Paul Engelen, director la Acquavella Galleries din New York.

Cert este că identitatea rămâne nerevendicată, neconfirmată și, oficial, disputată. Banksy a ales tăcerea — un gest perfect consistent cu întreaga lui carieră. Un om care a pus un tablou în Louvre fără să fie invitat, care a vândut lucrări originale la 60 de dolari pe o tarabă în Central Park și care a construit un tocător în rama unui tablou scos la licitație știe să controleze narațiunea.

Acum, pentru prima dată, narațiunea l-a ajuns din urmă. Sau poate că și asta e o performanță.

Surse: Reuters, Euronews, CBC Arts, Britannica, Vice, Yahoo Entertainment, Longreads, MyArtBroker, Heritage Auctions, Luxe Digital