Sanatate
15 dec. 2025
Lepră în România după 44 de ani: Două cazuri confirmate la Cluj-Napoca, alte două în evaluare. Un caz similar apare și în Croația
Timp de citire: 8 minute
Institutul Național de Sănătate Publică trage un semnal de alarmă în contextul tradiției sacrificării porcilor de sărbători. Numărul cazurilor a crescut dramatic, iar specialiștii subliniază că metodele tradiționale de conservare nu elimină parazitul.
În pragul sărbătorilor de iarnă, când gospodăriile din întreaga țară se pregătesc să respecte tradiția sacrificării porcului de Ignat și Crăciun, autoritățile sanitare lansează un avertisment ferm: trichineloza, o boală parazitară gravă care poate avea evoluție fatală, a înregistrat o creștere alarmantă în România, numărul cazurilor aproape dublându-se într-un singur an.
Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), România a înregistrat 57 de cazuri de trichineloză în 2024, comparativ cu aproximativ 30 de cazuri în 2023 și doar 14 cazuri în 2022. Această creștere de patru ori în doi ani semnalează o problemă serioasă de sănătate publică, legată direct de neglijarea măsurilor de siguranță alimentară în gospodăriile particulare.
Statisticile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât rata mortalității în cazurile severe de trichineloză ajunge la 5%, chiar și atunci când pacienții primesc tratament medical adecvat. În cazurile moderate și ușoare, simptomele pot persista între 2 și 6 luni, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților.
Trichineloza, numită și trichinoză, este o boală parazitară provocată de larvele nematodului Trichinella, un parazit microscopic care infestează țesutul muscular al animalelor. Există mai multe specii de Trichinella – T. spiralis, T. nativa, T. britovi, T. pseudospiralis – fiecare cu distribuții geografice și gazde specifice. Specia Trichinella spiralis este responsabilă pentru majoritatea infecțiilor umane și este considerată cea mai letală.
Parazitul poate infecta o gamă largă de animale: porci domestici, mistreți, urși, vulpi, lupi, jderi, bursuc, dar și rozătoare, câini, pisici și cai. În mediul gospodăresc românesc, principala sursă de infecție rămâne porcul domestic crescut în condiții neadecvate, unde are acces la resturi de carne crudă sau la rozătoare infectate.
Calea unică de transmitere la om este consumul de carne infestată, crudă sau insuficient preparată termic. Boala nu se transmite de la o persoană la alta, ceea ce înseamnă că fiecare caz reprezintă un contact direct cu carnea contaminată.
Manifestările clinice ale trichinelozei apar în două faze distincte, în funcție de ciclul de viață al parazitului în organism:
Imediat după consumul cărnii infestate, larvele ajung în tractul digestiv, unde se transformă în viermi adulți care pătrund în mucoasa intestinală. În această primă fază, pacienții prezintă:
Dureri abdominale intense, adesea de tip colică
Greață și vărsături
Diaree sau, mai rar, constipație
Pierderea poftei de mâncare
Aceste simptome sunt adesea confundate cu o toxiinfecție alimentară obișnuită, ceea ce întârzie diagnosticul corect.
După reproducere, femelele eliberează larve care pătrund în circulația sangvină și se răspândesc în tot organismul, stabilindu-se preferențial în mușchii striați (scheletici), unde se încapsulează. În această fază apar:
Febră persistentă, adesea peste 39°C
Dureri musculare severe (mialgie), mai ales în mușchii masticatori, intercostali, diafragmatici și ai membrelor
Edem facial caracteristic, în special al pleoapelor (semn clinic aproape patognomonic)
Hemoragii subconjunctivale („ochi roșii")
Erupții cutanate (exantem)
Slăbiciune generală profundă
Miocardită (inflamația mușchiului cardiac), care poate duce la aritmii periculoase sau insuficiență cardiacă
Encefalită (inflamația creierului), manifestată prin confuzie, convulsii, tulburări de conștiență
Insuficiență respiratorie, când sunt afectați mușchii respiratori
Pneumonie
Tromboze și embolii
Severitatea bolii depinde direct de numărul de larve ingerate – o încărcătură parazitară masivă poate fi fatală.
Una dintre cele mai periculoase concepții greșite legate de prevenirea trichinelozei este credința că metodele tradiționale de conservare a cărnii – afumarea, sărarea sau uscarea – distrug parazitul. Această credință este complet falsă și reprezintă una dintre principalele cauze ale îmbolnăvirilor.
Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Sanitare Veterinare subliniază categoric: larvele de Trichinella sunt extrem de rezistente la sare, fum și uscare. Mai mult, anumite specii de Trichinella rezistă chiar și la temperaturi foarte scăzute (congelarea la -15°C nu este suficientă pentru a ucide toate speciile).
Singura metodă eficientă de distrugere a larvelor este prepararea termică la temperaturi de minim 77°C în centrul bucății de carne. Aceasta înseamnă că carnea trebuie fiartă, friptă sau preparată la cuptor până când nu mai prezintă zone roz în interior, sucurile care ies din carne sunt clare, iar temperatura internă măsurată cu termometru alimentar depășește 77°C.
Fierberea cărnii: minimum 2-3 ore pentru bucăți mari, până când carnea se desprinde ușor de pe os
Friptura la cuptor: minimum 1,5-2 ore la 180-200°C pentru bucăți de 1-2 kg, verificând temperatura internă
Cârnații: fierbere preliminară de minimum 30 de minute înainte de prăjire sau consumare
Salamul și cârnații afumați: nu pot fi considerați siguri fără testare prealabilă, indiferent de durata afumării
Legislația sanitară-veterinară românească impune testarea obligatorie a cărnii provenite de la porcii sacrificați în gospodării. Acest examen microscopic, numit testare trichineloscopică, se efectuează la Circumscripțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sau la medicii veterinari de liberă practică autorizați.
Proprietarul trebuie să prezinte probe musculare din trei zone specifice ale carcasei:
Mușchi sublinguali (de sub limbă)
Mușchi intercostali (dintre coaste)
Pilieri diafragmatici (din diafragmă – zona cea mai frecvent infestată)
Examenul durează doar câteva minute și constă în examinarea microscopică a probelor pentru identificarea larvelor încapsulate.
Prețul variază în funcție de județ și de tipul de furnizor:
27-35 lei la circumscripțiile veterinare oficiale (de exemplu, DSVSA Giurgiu: 27 lei)
30-100 lei la medicii veterinari de liberă practică
În unele localități există programe gratuite de testare în perioada sărbătorilor, finanțate de autoritățile locale pentru a încuraja testarea.
Carnea poate fi consumată doar după obținerea unui rezultat negativ, confirmat printr-un buletin de examinare eliberat de medicul veterinar.
Direcțiile Sanitare Veterinare organizează permanență zilnică, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, în perioada 27 noiembrie – 24 decembrie, asigurând accesul permanent al populației la servicii de testare. Graficele detaliate și datele de contact ale medicilor veterinari sunt publicate pe site-urile DSVSA județene.
În decembrie 2025, au fost raportate mai multe cazuri de porci depistați cu trichineloză în mai multe județe:
Județul Alba: două cazuri confirmate în perioada premergătoare sărbătorilor – un porc domestic și un mistreț, ambele depistate la timp, înainte ca carnea să fie consumată
Județul Olt: creștere semnificativă a cazurilor în 2024
Alte județe au raportat cazuri izolate, demonstrând că problema este una națională, nu regională
Aceste depistări confirmă eficiența testării preventive și subliniază importanța respectării protocolului de verificare.
Institutul Național de Sănătate Publică și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă următoarele măsuri:
Achiziționarea responsabilă: Cumpărați carne exclusiv din magazine autorizate sau de la abatoare care garantează testarea veterinară (căutați ștampila sanitară-veterinară ovală pe carcasă)
Testarea obligatorie: Dacă sacrificați porcul în gospodărie sau îl cumpărați de la vecini/rude, testarea este obligatorie prin lege, nu opțională
Preparare termică adecvată: Asigurați-vă că toată carnea este gătită complet, fără zone roz în interior
Igiena bucătăriei:
Spălați mâinile cu apă caldă și săpun înainte de pregătirea alimentelor și după manipularea cărnii crude
Curățați mașinile de tocat carne, tăvile și ustensilele după fiecare utilizare
Evitați contaminarea încrucișată (nu folosiți aceleași cuțite/tăvi pentru carnea crudă și cea gătită)
Atenție la vânat: Carnea de mistreț, urs sau alte animale sălbatice prezintă risc ridicat și trebuie întotdeauna testată
Prevenirea accesului rozătoarelor în spațiile unde sunt crescuți porcii (șobolanii și șoarecii sunt rezervoare majore de Trichinella)
Interdicția hranei cu resturi crude: Nu hrăniți porcii cu resturi de carne crudă, măruntaie sau sânge de la vânat sau de la alți porci. Dacă este absolut necesar, aceste resturi trebuie prelucrate termic la peste 100°C
Igienă strictă: Curățați regulat spațiile de creștere, eliminați cadavrele de rozătoare
Achiziționarea controlată: Cumpărați purcei doar din ferme autorizate sanitar-veterinar
Autoritățile sanitare veterinare au intensificat controalele în perioada premergătoare sărbătorilor, vizând:
Monitorizarea sacrificărilor ilegale și a circuitelor neautorizate de comercializare a cărnii
Verificarea respectării normelor de testare în zonele rurale
Sancționarea crescătorilor care hrănesc porcii cu resturi de carne crudă
Campanii de informare publică despre riscuri
Nerespectarea obligației de testare constituie contravenție și poate fi sancționată cu amenzi substanțiale, dar mai important, prezintă risc major pentru sănătatea publică.
Institutul Național de Sănătate Publică transmite un mesaj clar populației: "Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză numai prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită. Recomandarea fermă este testarea cărnii de porc sau de mistreț. Prezentați-vă la medic la primele semne de boală!"
Costul testării – între 27 și 100 de lei – este insignifiant comparativ cu riscul unei boli severe care poate necesita spitalizare prelungită, tratament intensiv și poate lăsa sechele permanente sau chiar poate fi fatală.
În contextul în care tradiția sacrificării porcului de Crăciun este profund înrădăcinată în cultura rurală românească, respectarea măsurilor de siguranță nu înseamnă abandonarea tradițiilor, ci adaptarea lor la standardele moderne de sănătate publică. Testarea trichineloscopică, prepararea termică adecvată și respectarea normelor de igienă permit familiilor să se bucure în siguranță de preparatele tradiționale, fără a-și pune în pericol sănătatea.
Medicii veterinari sunt disponibili non-stop în această perioadă tocmai pentru a facilita respectarea acestor norme. Un telefon și o vizită de câteva minute la circumscripția veterinară pot face diferența între o sărbătoare liniștită și o urgență medicală gravă.