AUR amână demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan din lipsă de semnături. Contextul crizei din Justiție

Formațiunea suveranistă nu a reușit să strângă cele 155 de semnături necesare pentru inițierea procedurii, în contextul tensiunilor generate de propunerea președintelui de organizare a unui referendum în rândul magistraților

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat marți, 23 decembrie 2025, că nu dispune în prezent de numărul necesar de semnături pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan, invocând fragmentarea din Parlament în rândul partidelor suveraniste.

Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat după prima întâlnire a forțelor suveraniste că formațiunea se bazează momentan pe aproximativ 120 de semnături, sub pragul de 155 necesar conform Constituției - reprezentând o treime din totalul de 466 de parlamentari. "Până în februarie, în cadrul discuțiilor pe care le vom avea, putem să strângem cele 155 de semnături", a explicat Avrămescu, menționând că vor continua negocierile cu POT și alte formațiuni din opoziție.

Motivele invocate pentru suspendare

Demersul a fost inițiat de senatorul Ninel Peia din Grupul PACE – Întâi România pe 21 decembrie, acuzând președintele de "imixtiuni în funcționarea justiției" ca urmare a anunțului acestuia privind organizarea unui referendum printre magistrați.

"În temeiul prevederilor constituționale, solicităm suspendarea din funcție a președintelui României, Nicușor Dan, ca urmare a unor fapte grave care afectează funcționarea statului de drept și independența justiției", se arată în documentul depus la conducerea Parlamentului. Inițiatorii susțin că președintele României ar fi intervenit direct în activitatea sistemului judiciar prin declarații publice critice la adresa magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii.

Referendumul anunțat de președinte

Pe 21 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a anunțat la Palatul Cotroceni că va iniția în ianuarie 2026 un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: "Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?".

Șeful statului a declarat că decizia a fost luată după ce Administrația Prezidențială a primit peste 320 de emailuri de la aproximativ 250 de magistrați care semnalează probleme în sistem. "Dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență", a afirmat Nicușor Dan.

Conform raportului publicat de Cotroceni, principalele probleme semnalate includ: erodarea independenței interne a magistraților, calitatea actului de justiție și încrederea publică, precum și acuzații că promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar fi făcut pe criterii discreționare după ce legea din 2022 a eliminat proba scrisă la concursuri.

Președintele a mai menționat că foarte puțini magistrați - aproximativ 20 în nume individual și încă 20 din partea asociațiilor - au acceptat să participe public la consultările de la Cotroceni, din cauza temerii unor posibile repercusiuni. "Au existat mesaje de influențare și chiar de intimidare. Am ajuns chiar la propuneri nepotrivite, să îi preia consilierii mei pe magistrați din benzinării, ca să nu se vadă că intră la Cotroceni", a declarat șeful statului.

Reacția CSM: "Nu există bază legală"

Consiliul Superior al Magistraturii a respins categoric propunerea de referendum, considerând-o neconstituțională. Secția pentru judecători a CSM a emis un comunicat în care subliniază că "referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător, care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională".

"Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă", se precizează în comunicat. CSM a subliniat că autoritățile publice trebuie să-și exercite atribuțiile cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat.

Secția pentru procurori din CSM a adoptat o poziție similară, afirmând că "nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii". Procurorii au menționat că, începând cu mai 2025, CSM a adresat în mod repetat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului pentru dialog direct.

Dificultățile AUR în strângerea semnăturilor

Principalul obstacol în calea demersului de suspendare îl reprezintă fragmentarea din tabăra suveranistă. Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a declarat duminică pe Facebook că nu va semna inițiativa "cât timp domnul Georgescu nu este lăsat să candideze", acuzând că "se încearcă înlocuirea lui Nicușor Dan cu Ilie Bolojan".

De asemenea, tensiunile dintre Diana Șoșoacă și o parte dintre parlamentarii SOS România au complicat negocierile. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a menționat totuși că există "o colaborare foarte bună cu colegii dumnea ei, care sunt oameni rezonabili și cu care, până acum, am susținut demersurile de opoziție".

AUR speră să obțină sprijin și din partea unor parlamentari din coaliția de guvernare. "În perioada următoare vom încerca să o convingem inclusiv pe doamna Gavrilă să semneze alături de noi acest demers, dar și pe alți parlamentari din arcul guvernamental", a declarat Avrămescu.

Constituirea Polului Suveranist

Marți, 23 decembrie, Grupul PACE – Întâi România a anunțat împreună cu AUR constituirea Polului Suveranist din Parlament. Senatorul Petrișor Peiu a declarat că "opoziția care s-a născut astăzi, această opoziție coordonată, este conservatoare și creștină", subliniind că formațiunea are în prezent 90 de parlamentari stabili și încearcă să atragă și alți susținători.

"Orice înțelegere va fi făcută de către orice parlamentar de opoziție cu partidele de la guvernare sunt înțelegeri trecătoare, temporare, ele nu au un caracter de stabilitate", a mai spus Peiu.

Cadrul constituțional

Conform articolului 95 al Constituției României, suspendarea președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (155 din 466) "în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției".

Propunerea trebuie votată de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă propunerea de suspendare este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Eșecul strategiei echidistante

Încercarea AUR de a declanșa suspendarea președintelui demonstrează că strategia pe care Nicușor Dan a aplicat-o în ultimele șase luni – de a se poziționa la mijloc, echidistant între tabere, sub pretextul că „toți suntem popor și trebuie să fim reprezentați" – este admirabila, dar nu funcționează în maniera actuală. Această abordare nu este nouă pentru actualul președinte: el a mai încercat-o în trecut, când imagina USR ca pe un mare partid de mase non-ideologic – un partid catch-all, cum se numește în știința politică – cu același succes limitat ca acum.

Dincolo de faptul că se prezintă ca fiind falimentară moral pentru unii alegători conservatori sau independenți de unde vin majoritatea voturilor care departajează , această tactică nu face decât să încurajeze radicalismul, legitimând poziția extremă în fața alegătorilor. Iar aceștia, confruntați cu alegerea dintre originalul radical și copia diluată de la centru, mulți vor vota soluția fără mănuși, autentică, nu versiunea temperată.

Lecțiile europene ale echidistanței

Experiența europeană recentă oferă exemple clare ale acestei dinamici periculoase. La începutul anilor 2000, dreapta republicană franceză (UMP) a adoptat o parte din agenda și limbajul Frontului Național: imigrația ca „problemă civilizațională", teme de securitate, retorica identitară. Efectul structural a fost că s-au normalizat temele extremei drepte, care au ajuns să fie retorică respectabilă. După ce președintele Nicolas Sarkozy a părăsit scena, alegătorii au rămas atașați de concepte precum „ordine", „identitate" și „fermitate" și au trecut direct la Marine Le Pen, fără să se mai întoarcă la dreapta clasică. Dreapta extremă a devenit partid de masă, iar republicanii au intrat într-un declin prelungit.

Același scenariu s-a repetat în Germania, unde Creștin Democrații au legitimat prin mimetism nou-apăruta Alternative für Deutschland (AfD), mult mai consecventă ideologic. Similar, în Italia, guvernele centriste și tehnocratice au cochetat cu radicalii până când au fost înghițite de valul Matteo Salvini și Giorgia Meloni.

Este de prisos sa amintim succesul răsunător al lui Donald Trump și al partidului Republican în Statele Unite care urmează aceiași retorică.

Cu alte cuvinte, dacă tragi continuu de fereastra de acceptabilitate, aceasta se deplasează în timp către un capăt al spectrului și devine extrem de dificil să o aduci înapoi. Alegătorii pot tolera ambiguitatea o vreme, dar când miza devine identitară sau morală, preferă întotdeauna claritatea brutală în locul călduțului echidistant.

Reacții din societatea civilă și mediul politic

Asociația "Corupția Ucide" a trimis o scrisoare deschisă CSM în care critică comunicatul instituției, considerându-l "defensiv" și afirmând că "societatea civilă nu contestă independența Justiției, ci disfuncționalitățile sistemice din cadrul ei". Organizația a cerut CSM să recunoască problemele semnalate public și să propună forme concrete de dialog.

Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu (PNL), a declarat că "asistăm la o criză a sistemului judiciar" și că președintele "ar trebui să participe la o ședință în plenul CSM pentru un dialog onest".

La rândul său, Ludovic Orban, fost consilier prezidențial, a criticat referendumul propus de Nicușor Dan, considerându-l "un demers inutil, fără o bază constituțională și legală".

Anamaria Gavrilă, președinta POT, a declarat duminică pe Facebook că nu va semna inițiativa „cât timp domnul Georgescu nu este lăsat să candideze", acuzând că „se încearcă înlocuirea lui Nicușor Dan cu Ilie Bolojan".

Context politic

Demersul AUR intervine într-un moment de tensiune politică crescută, după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională și formarea unei noi coaliții de guvernare. Partidele suveraniste, care au obținut rezultate semnificative la alegerile parlamentare - AUR conducând în sondajele recente cu 35% din intențiile de vot - încearcă să se coaguleze într-o opoziție unitară față de actualul Executiv.

Nicușor Dan, ales președinte în condițiile unei campanii marcate de criza instituțională generată de anularea turului doi al prezidențialelor, se confruntă astfel cu prima provocare majoră din mandatul său, aflându-se la intersecția dintre presiunile pentru reforma justiției, reacția instituțiilor judiciare și mobilizarea opoziției suveraniste.

AUR a pornit acest demers cu alt scop: să destabilizeze coaliția de guvernare, să slăbească poziția președintelui și să transmită aparatului "deep state" (statului paralel) – bazat pe rețeaua din justiție – un semn de solidaritate și încredere.

Următoarele săptămâni vor arăta dacă AUR reușește să strângă semnăturile necesare pentru inițierea procedurii de suspendare și dacă referendumul anunțat de președinte în rândul magistraților va avea loc, într-un context în care atât CSM, cât și o parte a clasei politice contestă legalitatea acestuia, dar este puțin probabil.