International

International

Acordul UE-Mercosur: Un parteneriat istoric semnat, dar aflat sub semnul incertitudinii

joi, 22 ianuarie 2026

22 ian. 2026

Timp de citire: 4 minute

După mai mult de 25 de ani de negocieri intense, pline de blocaje politice, dispute agricole și preocupări de mediu, Uniunea Europeană și blocul comercial Mercosur au semnat pe 17 ianuarie 2026 Acordul de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și Acordul Comercial Interimar (iTA). Ceremonia de semnare a avut loc la Asunción, Paraguay, cu participarea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a reprezentanților țărilor Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Acesta reprezintă cel mai mare acord comercial încheiat vreodată de UE, creând o zonă de liber schimb care acoperă peste 700 de milioane de consumatori și aproximativ 30% din PIB-ul mondial.

Acordul marchează un moment strategic major într-o perioadă de fragmentare economică globală, marcată de amenințări tarifare americane sub administrația Trump, dependența de China pentru materii prime critice și nevoia de diversificare a lanțurilor de aprovizionare. UE vede în Mercosur o alternativă esențială pentru reducerea dependenței de Beijing în ceea ce privește mineralele rare și alte resurse vitale pentru tranziția verde și industria auto.

Ce este Mercosur și structura sa actuală

Mercosur (Mercado Común del Sur) este blocul comercial sud-american înființat în 1991 prin Tratatul de la Asunción. Membrii fondatori sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Bolivia a aderat oficial în iulie 2024, dar nu participă la acordul cu UE, deoarece negocierile s-au încheiat înainte de aderarea sa. Venezuela este suspendată din 2016 și nu este implicată.

Mercosur funcționează ca o uniune vamală imperfectă, cu un tarif extern comun (aproximativ 13-14% în medie), dar cu numeroase excepții și dispute interne. Economia sa este dominată de Brazilia (cea mai mare economie din America Latină) și Argentina, cu exporturi majore de produse agricole (soia, carne de vită, zahăr, etanol), minereuri și materii prime. În 2024, comerțul UE-Mercosur a atins valori semnificative: exporturi UE de 57 miliarde € în bunuri și 29 miliarde € în servicii, UE fiind al doilea partener comercial al blocului după China.

Istoria negocierilor: De la 1999 la finalizarea din 2024-2026

Negocierile au început oficial în 1999, dar au fost blocate de multiple ori din cauza diferențelor majore: UE dorea acces extins la piața agricolă sud-americană, iar Mercosur cerea liberalizare pentru exporturile sale de carne, zahăr și etanol, plus protecție pentru industriile sensibile. Un acord politic a fost atins în iunie 2019, dar a fost renegociat ulterior, mai ales după schimbarea de guvern în Brazilia (revenirea lui Lula în 2023). Pe 6 decembrie 2024 s-a anunțat acordul final, iar pe 3 septembrie 2025 Comisia Europeană a propus instrumentele legale: EMPA (parteneriat comprehensiv) și iTA (comercial interimar).

Pe 9 ianuarie 2026, Consiliul UE a aprobat semnarea cu majoritate calificată (21-5), Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria votând împotrivă, Belgia abținându-se. Italia, inițial reticentă din cauza presiunilor fermierilor, a susținut acordul. Semnarea a avut loc pe 17 ianuarie la Asunción.

Conținutul acordului: Beneficii, concesii și clauze de protecție

Acordul elimină tarife pe peste 90% din comerțul bilateral, cu reduceri progresive pe 10-15 ani pentru sectoare sensibile. Principalele câștiguri:

  • Pentru UE: Acces mai bun pentru exporturi industriale (mașini, automobile, produse chimice, vin, brânzeturi), farmaceutice și servicii. Se estimează o creștere de până la 50% a exporturilor agroalimentare UE (inclusiv vin și lactate), cu oportunități de 50 miliarde € până în 2040. UE devine mai puțin dependentă de China pentru minerale rare (Mercosur are rezerve abundente).

  • Pentru Mercosur: Reduceri tarifare pentru carne de vită (cu cote stricte), zahăr, etanol și produse agricole. Creștere economică estimată la 9 miliarde €, plus investiții și transfer de tehnologie.

Clauze de protecție includ cote stricte pentru importuri sensibile (ex. carne de vită limitată), mecanisme de salvgardare, fond de criză pentru fermieri europeni și standarde înalte de sustenabilitate (capitol dedicat dezvoltării durabile, cu angajamente privind defrișările și standardele de mediu). Acordul include și dialog politic, cooperare în domenii precum AI, climă, drepturi ale omului și securitate.

Controverse și opoziție în Europa

Acordul a stârnit proteste masive ale fermierilor europeni (în Franța, Polonia, Irlanda), care acuză dumping din cauza standardelor mai laxe din Mercosur (utilizarea antibioticelor, defrișări în Amazon). Președintele francez Emmanuel Macron a fost cel mai vocal critic, iar țări precum Franța și Polonia au votat împotriva. Opoziția include și ecologiști, care văd riscuri pentru biodiversitate.

Pe 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a votat cu o marjă strânsă (334-324) trimiterea acordului la Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru o opinie privind compatibilitatea cu tratatele UE, în special dacă limitează capacitatea blocului de a impune standarde de mediu și sănătate. Decizia suspendă temporar ratificarea în PE și poate întârzia implementarea cu până la doi ani (sau chiar bloca acordul dacă CJUE decide negativ).

Situația actuală la 22 ianuarie 2026

  • Semnat, dar nu intrat în vigoare.

  • Aplicare provizorie posibilă din martie 2026, dacă primul stat Mercosur (probabil Paraguay) ratifică iTA/EMPA. Părți din capitolele politice și de cooperare pot fi aplicate provizoriu.

  • Mercosur avansează: Argentina, Paraguay, Brazilia și Uruguay accelerează procedurile interne de ratificare pentru a menține momentum-ul.

  • UE: Ratificarea EMPA necesită aprobarea tuturor statelor membre și PE (suspendat acum). iTA urmează proces UE-only (Consiliu + PE).

În contextul amenințărilor tarifare SUA și al competiției cu China, acordul reprezintă un semnal puternic pentru multilateralism. Ursula von der Leyen l-a descris ca pe o alegere „pentru comerț echitabil în locul tarifelor, pentru parteneriat pe termen lung în locul izolării”. Totuși, incertitudinea juridică creată de referirea la CJUE aruncă o umbră asupra viitorului său imediat.

Share this article

Related Articles

Related Articles

Related Articles